x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Calatorii Vacanţă în liniştea Mănăstirii Cozia

Vacanţă în liniştea Mănăstirii Cozia

de Carmen Dragan    |    17 Mai 2010   •   00:00
Vacanţă în liniştea Mănăstirii Cozia

Dacă ajungeţi în "grădina Maicii Domnului" (aşa cum i se mai spune judeţului Vâlcea datorită numărului impresionant de mănăstiri care au hramul Sfintei Fecioare), nu ocoliţi Mănăstirea Cozia. Situată la 3 km de staţiunea Călimăneşti, pe malul drept al Oltului, la 25 de km nord de oraşul Râmnicu Vâlcea, locaşul este cunoscut ca unul din cele mai vechi şi complexe monumente istorice şi de artă din România. Iniţial a fost cunoscută sub numele de Mănăstirea Nucet, fiind clădită într-o regiune prielnică pentru creşterea nucilor. Numele de Cozia l-a primit mai târziu, după muntele din vecinătate.


CTITORIA LUI MIRCEA CEL BĂTRÂN
Între 1387-1391, meşteri din Moravia au construit mănăstirea mare, sub indicaţiile domnitorului Mircea cel Bătrân. Pictura a fost apoi renovată în vremea lui Neagoe Basarab, când s-a construit şi fântâna care îi poartă numele. Între 1706-1707, pe cheltuiala paharnicului Şerban Cantacuzino, s-a adăugat pridvorul, cerdacurile, chiliile şi s-a rconstituit havuzul cu apă din faţa bisericii. În pronaos se găsesc mormintele voievodului Mircea şi al monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul, calugărită după moartea fiului ei şi decedată în 1605. Piatra funerara a domnitorului este o copie a celei originale şi datează din 1938. Mănăstirea are două paraclise, unul din zid, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", aşezat în colţul de sud-est al mănăstirii, datând din anul 1583, iar celălalt, brâncovenesc, aşezat în colţul de nord-est. Acesta este din cărămidă şi datează din anii 1710-1711.


OBIECTIVE ECUMENICE ŞI TRASEE
Pe partea cealaltă a şoselei se poate vizita Bolniţa cu hramul "Sfinţii Apostoli". A fost zidită între anii 1542-1543 de Petre Voievod (Petru de la Argeş - 1535-1545) numit şi Radu Paisie. Cozia veche sau "Schitul de piatră", situateă la un kilometru nord de mănăstire, are hramul "Sfântul Ioan Botezătorul" şi se crede că ar fi ctitoria lui Radu, tatăl lui Mircea, la sfârşitul secolului al XIII-lea. În apropierea mănăstirii există şI alte locaşuri sfinte. În Călimăneşti, pe o insulă a lacului de acumulare al hidrocentralei de pe râul Olt se poate poposi la schitul Ostov. De asemenea, la trei kilometri nord de Mănăstirea Cozia se află Mănăstirea Turnu, iar drumul până acolo este pe malul Oltului, o bună ocazie de a merge pe jos şi de a admira peisajul încântător. Într-o zi se pot organiza de la Cozia multe excursii şi la mănăstiri mai îndepărtate, cum ar fi Dintr-un lemn, Govora, Bistriţa, Polovragi, Horezu etc.

Pentru cei care iubesc natura, în aproximativ trei ore de urcat pe munte se poate ajunge la Mănăstirea Stănişoara. Dar există şi un drum  forestier de aproximativ opt kilometric pe care se poate ajunge cu maşina. Alte trasee montane: Gara Turnu Roşu- Cabana Cozia, Comuna Jiblea- cabana Cozia, Satul păuşa-Gara Lotru şi Cabana Cozia-Satul Pricore.


CAZARE ŞI RECREERE
În Căciulata există numeroase hoteluri şi pensiuni, dar se poate înnopta şi la Mănăstirea Cozia, unde există câteva locuri de cazare. În zilele de vară, ştrandurile termale, locurile ideale pentru petrecerea timpului liber, sunt pline de turişti. Tinerii se pot recrea şi la disco-bowling. Staţinuea Căciulata este recunoscută şi pentru tratamentele balneare.

×
Subiecte în articol: turism religios