x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Vestigii medievale din apropierea halei centrale din Iaşi

0
Autor: Simina Stan 29 Aug 2009 - 00:00
Vestigii medievale din apropierea halei centrale din Iaşi Bogdan Iuraşcu/Jurnalul Naţional
Vezi galeria foto

Din 2007, o "groapă" blochează traficul pe Bulevardul Atanasie Panu, din Iaşi, în apropierea Halei Centrale. Bulevardul cu acele conglomerate robuste din beton armat şi din prefabricate, exemple ale formalismului brutal, este imaginea vie a Epocii de Aur, a consecinţelor industrializării forţate şi a colectivizării vieţii sociale.



Blocurile de apartamente ale căror soluţii tehnice, planuri, cu suprafeţe minimale, finisaje uniforme şi elemente decorative exprimă arhitectural obiectivul egalizării sociale, aşa-zisa modernizare.

Această arteră importantă a oraşului contemporan se suprapune peste o fostă stradă din Evul Mediu, iar "groapa" este de fapt un şantier arheologic, şi nu unul oarecare. Săpături profesionale s-au făcut prima dată în anii '70, dar apoi zona a fost tratată neglijent de autorităţile comuniste, fiind demolate clădiri şi construindu-se masiv. Atunci, săpăturile de salvare au pus în evidenţă ruine, precum pivniţele reşedinţei familiei cronicarului Grigore Ureche, care sugerau posibila existenţă a mai multor vestigii medievale. Exista probabilitatea descoperirii unei biserici, a unor case boiereşti sau a unor construcţii civile.

Reluarea explorării subterane preventive, în acelaşi perimetru, în primăvara anului 2007 a confirmat descoperirile anterioare. Cu această ocazie s-au descoperit pivniţele unei reşedinţe boiereşti, cu pereţi în elevaţie, înalţi de 8-9 metri, construite cel mai probabil la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Sub fundaţia acestei clădiri s-a găsit o altă "pivniţă de mari dimensiuni cu ramificaţii, la intrare de 3 metri, iar la interior ajunge până la 3,5 metri înălţime", afirmă domnul Apăvăloaei, cercetător la Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană din Iaşi, filială a Academiei Române.

Au fost descoperite 11 camere, care făceau parte dintr-o construcţie unitară. Demisolul acesteia are 30 de metri lungime, 12 metri lăţime, iar adâncimea fundaţiei atinge 6 metri, exceptând pivniţa recent descoperită. Doamna arheolog Stela Cheptea împreună cu echipa sa s-au ocupat de acest sit. "Construcţia este importantă pentru istoria urbană, deoarece obiective de acest fel nu s-au păstrat la Iaşi, în forme nealterate. Cercetarea trebuie continuată. Eu am obligaţia să scot la lumină şi să datez, nimic mai mult. Aş vrea să fie păstrată, iar ruinele să fie funcţionale, adică în pasaj să fie şi obiective comerciale.

În acest fel, şi Primăria şi-ar mai recupera din fondurile investite. Se poate renunţa la 1-1,5 metri dintr-o zonă a vestigiilor, dacă o impune construcţia pasajului. Este spaţiu suficient pentru el", afirmă doamna Cheptea.

Situate nu departe de fosta curte domnească a Moldovei, zidurile aparţin cu siguranţă unei reşedinţe boiereşti, întrucât în acea perioadă numai acestea erau construite pe fundaţii din piatră şi aşezate pe pivniţe boltite, încăpătoare. Camerele aveau ferestre mici, iar pereţii erau probabil decoraţi cu faianţă otomană. Ulterior, reşedinţa boierească a fost transformată în casă negustorească, zona fiind în secolul al XIX-lea vadul comercial al Iaşiului.

Arheologii declară că nu ştiu când a fost construită, dar o includ la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea. Până în prezent, se pare că cercetarea datelor disparate din arhive şi din însemnările călătorilor străini este neconcludentă. Au fost găsite monede şi obiecte vechi de 250-300 de ani din materiale de provenienţă orientală (cahle), cât şi occidentală (sticlă de Bohemia).

Doamna arheolog Cheptea şi profesorul univ. Ioan Caproşu au teorii diferite. "Vestigiile fac parte dintr-o casă boierească de piatră care a avut mai multe etape de construcţie. Clădirea a avut trei faze. Am găsit piatră din secolul al XIX-lea, dar sunt şi dovezi mai vechi cu două secole. Ştim că a fost funcţională până în secolul al XX-lea doar partea de nord. Se pare că a fost parterul unei clădiri care a fost locuită şi în secolele trecute. (...) În cazul locuinţei şi în cazul pivniţelor s-au efectuat mai multe modificări o dată cu timpul.

În plus, în timpul demolărilor din anii '70, fundaţia casei, care este de la mijlocul secolului al XIX-lea, s-a surpat şi a acoperit o mare parte din pivniţă", declara doamna Cheptea în 2007. Profesorul Ioan Caproşu afirma că vestigiile reprezintă parterul unui han. "Erau trei hanuri în zonă. Acesta este unul dintre cele trei. Mai este o galerie asemănătoare în zona Bisericii Catolice şi una la Biserica Barnovschi."

Iaşiul, "capitală culturală" a României, a păstrat puţin, cu excepţia bisericilor, din oraşul medieval. Numărul monumentelor civile medievale este extrem de redus, fiind adesea necesar efortul imaginaţiei. Astfel de clădiri au o mare valoare pentru identitatea culturală locală. Unele au fost distruse de trecerea timpului, de sistematizarea comunistă sau de modernizarea de după 1989, iar o descoperire ca aceasta este rară.




MONUMENTUL SAU PASAJUL?
Două lumi, complet separate şi diferite, oraşul vechi şi oraşul comunist. Pot ele să se îmbine într-o experienţă urbană valabilă? Ruinele de la Hala Centrală ar putea reprezenta delimitarea de arhitectura comunistă. Ideal ar fi fost ca în acest perimetru să se facă de mult timp explorări arheologice sistematice, în cadrul unui amplu proiect urbanistic. Mulţumitor ar fi fost abordarea unui concept arhitectural inovator şi, de ce nu, crearea unui spaţiu verde într-o mare de beton.

Iniţial, înaintea descoperirii, pasajul subteran urma să regularizeze traficul pietonal şi predevea spaţii comerciale. Proiectul aprobat ulterior, în noiembrie 2007, "este de două ori mai mare, adică va avea în plus 860 de metri pătraţi, vor fi montaţi piloni adiţionali de susţinere în jurul ruinelor, forma pasajului nu va mai fi pătrată, ci rectangulară".

La aceasta se vor adăuga spaţii comerciale pentru amortizarea investiţiei. Dacă, iniţial, costurile erau de 45 miliarde de lei (4,5 milioane RON), acestea vor creşte la 70 miliarde de lei (7 milioane de lei). Dar funcţiunea viitoare a vestigiilor nu este nici după doi ani clară. Poate o galerie de artă modernă, un spaţiu cultural multifuncţional, cu elemente de limbaj ale epocii digitale care să excludă spaţii comerciale ce există din abudenţă în jur, la Hala Centrală Shoping Center pe trei niveluri şi la 200 m în Moldova Mall.

Cert este că nu a existat un concurs de arhitectură, ci o licitaţie la care s-a prezentat o singură firmă, MVM Construct SRL Iaşi, a inginerului Victor Molocea, iar conceptul pasajului îi aparţine arhitectei Ruxandra Gâlea.

În zona bogată în astfel de vestigii se construieşte masiv, este vorba de controversatul proiect Palas, de Moldova Mall, de Hotelul Europa, deşi este destul teren în alte părţi pentru a construi. Însă nici hipertrofiatul proiect Palas, nici Hotelul Europa cu pereţii săi cortină sau Moldova Mall nu reprezintă un potenţial turistic, trecutul oraşului, da. Din păcate, problemele oraşelor postcomuniste sunt rezolvate într-un mod ce ţine mai mult de politică decât de profesiunea de arhitect sau urbanist.

La întrebarea ce este mai important, pasajul sau trecutul Iaşiului, răspunsul este pasajul, monumentul va înfrumuseţa probabil accesul către piaţa oraşului sau către Shopping Center.

SHOPPING CENTER
Dominat de construcţiile din beton armat şi prefabricate, noul centru social administrativ al Iaşiului avea bineînţeles marele magazin universal, centru comercial şi de alimentaţie publică care evidenţia "prefacerile social-economice din ţările socialiste, dezvoltarea industriei şi urbanizarea masivă". Deschis în 1977, fusese construit pe fundaţiile Halei ridicate în 1900, a fost reabilitat în 2000, devenind Hala Centrală Shopping Center. Acest spaţiu comercial este structurat pe trei niveluri, fiecare cu o suprafaţă de vânzare de peste 1.500 de metri pătraţi. În imediata apropiere, în subteran este cea mai mare piaţă agroalimentară din oraş, cu o suprafaţă de 6.200 metri pătraţi.

Complexul are în total peste 200 de locuri de parcare.
În subteranul acestei zone a Iaşiului, demolată în perioada comunismului, sunt relicve medievale ale unei lumi pierdute, înghiţită de timp, care dacă ar fi puse în valoare conform altor exemple contemporane ar oferi o pată de culoare într-o mare de beton armat.
Citeşte mai multe despre:   iasi,   clădiri de patrimoniu,   sit arheologic

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Cum să rămâi în siguranță atunci când pleci la drum lung

Cum să rămâi în siguranță atunci când pleci la drum lung
Atunci când pleci la drum lung, trebuie sa fii pregătit din toate punctele de vedere și să iei in calcul orice scenariu care poate apărea pe carosabil. Iar ca să rămâi în siguranță, să ai parte de o...

Activitățile relaxante în aer liber pe care să le faci primăvara

Activitățile relaxante în aer liber pe care să le faci primăvara
Odată cu venirea primăverii, când ziua se mărește, iar temperaturile cresc, e timpul să te bucuri din nou de căldură și de natură. De aceea, trebuie să profiți la maximum de orice zi în care soarele te...

Sfaturi utile pentru o curăţenie de primăvară de nota 10

Sfaturi utile pentru o curăţenie de primăvară de nota 10
Curăţenia de primăvară este o tradiţie în toate casele din România. Chiar dacă nu au prea mult timp la dispoziţie, gospodinele fac tot ce pot pentru a da casei un aer proaspăt. Dacă şi tu eşti contra...

Activitățile care îi ajută pe oameni să treacă peste neplăcerile din timpul pandemiei

Activitățile care îi ajută pe oameni să treacă peste neplăcerile din timpul pandemiei
Pandemia a schimbat viața multor persoane. Lockdown-urile i-au forțat pe mulți adulți să lucreze de acasă, iar pe copii să facă școală online. Chiar și în perioadele în care se putea ieși din casă,...

(P) La mulți ani cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, vă urează cu drag DiAmanti.ro

(P) La mulți ani cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, vă urează cu drag DiAmanti.ro
Specializat în comercializarea unora dintre cele mai apreciate cadouri pentru doamnele din viața noastră - bijuterii, poșete și încălțăminte, magazinul online DiAmanti.ro are bucuria de a ura La mulți ani...

(P) Orsini.ro vă urează la mulți ani cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii

(P) Orsini.ro vă urează la mulți ani cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii
Diamantele sunt cele mai bune prietene ale unei femei. Iar bijuteriile cu diamante de la Orsini sunt prietene pe viață ale femeilor din România și din întreaga lume. Cu o tradiție de peste 50 de ani și o...

Elwira Petre și tatăl lui Ruby, printre concurenții celei de-a patra ediții Chefi la cuțite

Elwira Petre și tatăl lui Ruby, printre concurenții celei de-a patra ediții Chefi la cuțite
Galerie Foto Duminică, de la ora 20.00, chefii se întorc cu o nouă rundă de degustări pe nevăzute și o nouă confruntare pentru mult râvnitele amulete. Liviu Chiolpec este cel care le va juriza în această ediție...

Liviu şi Andrei se transformă în trupa Andre la Te cunosc de undeva! Andreea Bălan nu rezistă şi pleacă de lângă colegii ei   

Liviu şi Andrei se transformă în trupa Andre la Te cunosc de undeva! Andreea Bălan nu rezistă şi pleacă de lângă colegii ei   
    Cea mai nouă gală Te cunosc de undeva!, difuzată sâmbătă, de la 20:00, la Antena 1 îi va pune pe toţi cei 11 concurenţi ai transforming show-ului într-o ipostază foarte dificilă. Având...

Cine sunt cele 25 de pretendente la inima Burlacului

Cine sunt cele 25 de pretendente la inima Burlacului
Galerie Foto Prima întâlnirea a Burlacului cu cele 25 de pretendente va avea loc astăzi, de la 20.30, la Antena 1, într-o locație de vis și nu este lipsită de emoții....

Modul în care porți geanta spune multe despre personalitatea ta

Modul în care porți geanta spune multe despre personalitatea ta
Galerie Foto Totul în jurul nostru ne trimite semnale, pe care noi le recepționăm într-un anumit fel. De fapt, nu putem trăi fără a comunica, iar acest lucru nu se referă doar la vorbirea articulată, ci și la limbajul...

Cum facem vestiţii mucenici moldoveneşti

Cum facem vestiţii mucenici moldoveneşti
Mucenicii moldoveneşti sau sfinţişori, așa cum mai sunt denumiți în anumite zone ale țării, sunt preparatele care nu lipsesc de pe masă de Sfinții 40 de Mucenici, din 9 martie. Iată cea mai simplă...

Circuite noi pentru vizitatori, în jurul celor mai frumoase castele

Circuite noi pentru vizitatori, în jurul celor mai frumoase castele
Galerie Foto Castelul Peleș înseamnă și parcul din jurul clădirilor istorice. Tezaurul natural al domeniului Peleș este aproape la fel de important precum cel construit. Peisagiști renumiți au contribuit la frumusețea...

La 17 ani, Daria Ștefania merge în finala iUmor! Cea de-a treia ediție, lider de audiență

La 17 ani, Daria Ștefania merge în finala iUmor! Cea de-a treia ediție, lider de audiență
Cea de-a treia ediţie a celui mai nou sezon iUmor, difuzată miercuri seara, între orele 20.30 – 22.56, la Antena 1, a fost lider de audiență la nivelul publicului comercial din mediul urban. Astfel, la nivelul...

Cea de-a treia ediție iUmor a fost lider de audiență

Cea de-a treia ediție iUmor a fost lider de audiență
Cea de-a treia ediţie a celui mai nou sezon iUmor, difuzată miercuri seara, între orele 20.30 – 22.56, la Antena 1, a fost lider de audiență la nnivelul publicului comercial din mediul urban. Astfel, la...

Chefi la cuțite – lider de audiență. Connect-R a venit în emisiune la rugămintea fiicei sale

Chefi la cuțite – lider de audiență.  Connect-R a venit în emisiune la rugămintea fiicei sale
Galerie Foto Marți seara Chefi la cuțite a fost din nou lider de audiență la nivelul publicului comercial cu vârste cuprinse între 18 și 49 de ani. Conform Kantar Media, show-ul de pe Antena 1 a obținut o audiență medie de...
Serviciul de email marketing furnizat de