Academia din cafenelele si restaurantele de altadata

TRECUT - "Locantele" de odinioara respectau stilul gastronomic frantuzesc Acum 150 de ani, reprezentantii lumii culturale se intalneau in cafenele, unde incingeau cele mai aprinse discutii. Restaurantele de lux de altadata "musteau" de idei, cultura si desfatare gastronomica.

DEZBATERI. In restaurante si cafenele se intalnea elita culturala a Bucurestiului

O zi racoroasa de primavara. Soarele isi scoate cu mare prudenta razele de sub plapuma de nori, cojoacele au fost scuturate, vine vremea calda. Doamne si domni foarte eleganti se plimba pe Kiseleff. Vorbesc frantuzeste si, cand obosesc, merg la un ceai, la o cafea sau, de ce nu, la o inghetata la Capsa, in inima Micului Paris.

RESTAURANTE. "Locantele de altadata erau un loc de intalnire si de desfatare lumeasca" - ne-a spus Laura Nicolau (Calita), patroana la Locanta Jaristea. Atunci, ca si acum, existau restaurantele de lux din centrul Bucurestiului, care serveau mancare frantuzeasca si erau pentru societatea inalta. Restaurantele mai mici si mai putin pretentioase serveau mancarea mai repede, aveau orchestra. A treia categorie de localuri erau cele care serveau minuturi (gratare, mici, produse autohtone). Acestea se serveau si in magazinele alimentare.

DE LUX. Printre cafenelele de lux se numarau Capsa, Terasa Otetelesanu, Fialkovski. "Capsa era socotita o academie. Acolo se aduna elita culturala. Scriitorii erau saraci, nu comandau altceva decat cafea. Uneori, persoanele bogate se alaturau scriitorilor pentru a capata prestanta, si le plateau consumatia sau chiar le sponsorizau carti" - ne-a povestit dr. Mioara Ionita, Muzeul National de Istorie. Despre cafeneaua Capsa, Tudor Arghezi spunea: "Capsistul e un individ inteligent si primejdios, si critica reala se face la Capsa, nu in presa literara. Daca esti prost la Capsa, este imposibil - zice capsistul - sa fii inteligent altundeva, macar in scris... Capsa e incrucisarea tuturor drumurilor si toate drumurile duc la Capsa, o data pe zi..." Dupa ce patinau in Cismigiu, doamnele si domnii intrau la cafenea sa se incalzeasca si serveau ceai. Iar pe timp de vara, dupa lungi promende pe Soseaua Kiseleff, domnitele comandau o inghetata de la Capsa.

CEREMONIAL. Sa mananci la un rastaurant era un adevarat ritual. Masa era un loc care se respecta cu sfintenie. Un loc in care se intalneau bancheri, artisti si ministri. "Se incepea cu mizilicuri reci si calde, din care nu lipsea vanatul, dupa care serveau gaina sau rata sau claponul. Aveau timp si de pipa si de narghilea" - a spus Laura Nicolau. Nu mancarea era importanta, erau altele mai de veghe. Dar si masa isi avea rolul ei "ca fara gusturi si fara rafinamente si fara ca stomacul sa fie la rang de boier in favoare nu se poate" - a conchis Calita. Costache Negruzzi, un mare cunoscator al gastronomiei romanesti, spunea ca toti oamenii mananca, dar numai anumiti oameni stiu sa manance.

CENACLU "Critica reala se face la Capsa, nu in presa literara. Daca esti prost la Capsa, este imposibil - zice capsistul - sa fii inteligent altundeva, macar in scris... Capsa e incrucisarea tuturor drumurilor si toate drumurile duc la Capsa, o data pe zi..." Tudor Arghezi

IERARHII "Existau restaurante de lux, care serveau mancare frantuzeasca. Localele mai mici si mai putin pretentioase serveau mancarea mai repede, aveau orchestra. A treia categorie de localuri erau cele care serveau gratare si mici, acestea se numeau minuturi" Dr. Mioara Ionita Muzeul National de Istorie