Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe mai toate campiile tarii, secerisul s-a incheiat sau se apropie de sfarsit. La campie, in Baragan, asta s-a intamplat deja din luna iulie. In zonele colinare si submontane (ca in Tinutul Padurenilor, in Hunedoara, unde datorita tipului de 'cultura inversata', graul se cultiva pe culmi, in locurile inalte, si cartoful sau porumbul mai catre poale), abia la debutul lui august s-a inceput secerisul, dar se apropie si aici de final.
Este ceasul cand, in Alba sau in Teleorman, in Ialomita sau Dolj, au loc o serie de sarbatori populare, care, traditional, incheie aceasta etapa agricola din camp. Cel mai frecvent, aceasta sarbatoare este cunoscuta sub numele de 'Cununa graului'. Referitor la acest aspect, Doina Isfanoni, unul dintre marii nostri specialisti in antropologie rurala, ne spunea ca, chiar daca astazi aceste evenimente ale lumii rurale nu se mai manifesta ca in trecut, ele inca nu au disparut din spatiul romanesc. 'In zonele de granar ale tarii, in sud, in Oltenia, constatam ca in relatia cu mijloacele mecanizate de recoltare, oamenii nu au pierdut habitudinea spirituala ca sa lase o bucatica nerecoltata pentru ca ei stiu ca, intotdeauna, la finalul secerisului trebuie sa aduci o proba din ce a insemnat acea recolta.
Multi dintre trantoristi, dintre oamenii care actioneaza utilajele moderne de recoltare, obisnuiesc a lasa aceasta bucatica. Femeile vin si fac, ca si odinioara, din aceste spice care conserva, se crede, spiritul graului, spiritul recoltei, aceasta continuitate a germinatiei, a fertilitatii pamantului, impletesc din aceste spice ceea ce se numeste Barba lui Dumnezeu, care intruchipeaza bogatia unei recolte. Iar din boabele acestor realizari, se pun cateva boabe, chiar daca semanatoarea e moderna, in samanta anului care vine.'
Colacul pentru alaiul de cununa graului este si el parte a acestui ritual. Mai intai se freaca drojdia cu o lingurita de zahar, apoi se adauga laptele caldut si cam doua linguri de faina. Se lasa maiaua sa dospeasca intr-un loc cald o jumatate de ora, apoi se adauga restul ingredientelor: untul, faina, zaharul, ouale, laptele, romul, coaja rasa de lamaie si de portocala. Dupa ce a crescut aluatul, se desparte in trei bucati din care se modeleaza trei suluri mari si lungi. Se impletesc cele trei suluri, se unesc la capete, formandu-se un cerc, apoi se decoreaza cu diverse modele tot din aluat: floare, frunza, pasare si, cel mai adesea, spic de grau. Se unge cu galbenus si se tine in cuptor timp de 50 de minute. Cel mai frumos colac va tine fruntea alaiului.
'Invartita cu mac' à la Radu Anton Roman
Cum august fara Radu Anton Roman nu se poate (a venit pe lume pe 19 Gustar si s-a dus intr-o zi de 30, tot in august) n-as indrazni nici eu sa trec in pagina bucatele verii fara una dintre retetele lui. Mai ales ca s-a implinit anul de cand Jurnalul National a publicat 'Povestile bucatariei romanesti'. Din volumul cu bucate moldovenesti, sa extragem si noi reteta de Invartita cu mac. Pentru aluat, iei: trei cesti de faina, doua oua+unul pentru uns, o lingurita de drojdie, doua linguri de unt topit, o ceasca de lapte caldut, un pahar de zahar, trei linguri de ulei, un praf de sare. Pentru umplutura: 500 g mac, o ceasca de zahar, doua cani de lapte, doua plicuri de zahar vanilat. Se amesteca toate ingredientele pentru aluat si se framanta pana obtineti o compozitie omogena si elastica. Se lasa la dospit in loc caldut 2-3 ore.
Se pregateste umplutura. Macinati macul si puneti laptele pe foc cu zahar si zahar vanilat. Cand laptele s-a incalzit adaugati macul macinat si amestecati pana se leaga. Intindeti aluatul intr-o foaie mare dreptunghiulara si ungeti-o cu umplutura racita. Rulati foaia pe lungime. Puneti-o intr-o tava, tapetata cu hartie de copt, si ungeti-o cu ou batut. Se da 15 minute la 220 grade C, apoi 45 de minute la 180 grade C, acoperita cu hartie de copt. Se serveste rece.
Citește pe Antena3.ro
