Busuioaca de Bohotin

Obtinut prin selectie populara, din vita salbatica existenta din abundenta in aceste locuri, soiul Busuioaca de Bohotin a aparut si s-a remarcat in timpuri stravechi, in zona actualei localitati Bohotin, "capitala" centrului viticol Bohotin din Podgoria Husi.

Dovada clara ca acest vechi soi romanesc a aparut pe aceste plaiuri o constituie si faptul ca mai toate denumirile sinonimale sub care a fost cunoscut acest soi in decursul timpului (Tamaioasa de Bohotin, Busuioaca vanata de Bohotin, Tamaioasa vanata de Bohotin, Tamaioasa violeta) fac trimitere clara la aceste locuri. Asezarea Bohotin ca localitate si-a luat numele, conform diferitelor variante, fie de la paraul Bohotin care trece prin zona, fie de la unul dintre vechii viticultori, care se numea Bohotineanul. Soiul acesta a devenit celebru datorita specificitatii sale cu soiul aparte, fiind singurul soi romanesc pentru vinuri aromate de culoare roze spre rosu, conferindu-i astfel caracterul de "unicat" in gama vinurilor obtinute in Romania.

O dovada in plus a recunoasterii unicitatii soiului Busuioaca de Bohotin ca soi romanesc, pe plan mondial, este precizarea facuta in lucrarea recent aparuta la Editura Hachette: "Dictionnaire Encyclopedique des Cepages". Acest dictionar, ce cuprinde aproape 10.000 de soiuri de vita-de-vie existente in lume, precizeaza clar ca "Busuioaca de Bohotin este soi de vin rosu aromat din Romania", deci nu este cultivat in alta parte. Ca planta, soiul Busuioaca de Bohotin are o crestere si o vigoare mijlocii. Fiind un soi autofertil, adica procesul de fecundare se face cu polen provenit din aceeasi floare, Busuioaca de Bohotin are avantajul ca poate fi cultivat in plantatii pure pe suprafete mari, (deci nu in amestec cu alte soiuri), avand astfel posibilitatea obtinerii unor cantitati apreciabile de vinuri, numai din acest soi.

Strugurii de marime mijlocie, uniaxati, cilindrici si batuti, capata la maturitate o culoare ce variaza de la roz-vanat pana la rosu inchis.

Boabele sunt in general mijlocii, sferice, relativ dense pe ciorchine, cu miezul crocant necolorat. Aroma specifica soiului Busuioaca de Bohotin aduce a petale de trandafir si se gaseste, ca si substantele colorante, in pielita boabelor. In anii normali, coacerea strugurilor incepe in luna august, ajungand la maturitate deplina in cursul lunii septembrie.

Productia este in general medie si variaza intre 7.000 pana la 12.000 kg de struguri la ha, acumuland un continut in zaharuri normal de 190-230 g/l, dar poate ajunge in unii ani favorabili pana la 260-280 g/l zaharuri in must, cand strugurii se culeg mai tarziu, in cursul lunii octombrie (la supracoacere), din care se obtin vinuri naturale licoroase.

Busuioaca de Bohotin fiind un soi specific pentru vinuri aromate, in procesul tehnologic de vinificare a strugurilor se utilizeaza macerarea si fermentarea partiala pe bostina, care dureaza in medie doua zile, cu scopul de a trece in must aroma strugurilor localizata in pielita boabelor. O data cu aroma, are loc si extractia culorii ce se gaseste in pielita boabelor. Vinurile tipice, caracteristice soiului Busuioaca de Bohotin, sunt dulci sau demidulci, cu un continut in zaharuri de peste 40 g/l, zaharuri ce constituie practic suportul ce da stabilitate aromei provenite din struguri.

Taria alcoolica variaza intre 11,5-12,5, uneori chiar mai mult. Culoarea vinurilor obtinute din acest soi, numita popular culoare de "trandafir topit", este in general rosu deschis, roz sau roz vinetiu. Aroma tipica de Tamaioasa a vinurilor obtinute din Busuioaca de Bohotin este asemanatoare cu cea a strugurilor din care provine si se pastreaza aproape in intregime in perioada cand vinul este tanar. Complexitatea gusto-olfactiva cu totul aparte a vinurilor obtinute din soiul Busuioaca de Bohotin, precum si finetea si corpolenta lor specifica confera acestor vinuri statutul de unicat in Romania. Aceste vinuri se pastreaza pentru invechire in sticle, avand o evolutie calitativa buna pana la circa 16-20 ani. Trebuie precizat faptul ca din soiul Busuioaca de Bohotin nu se pot obtine vinuri dulci si demidulci naturale, cu calitati deosebite, in fiecare an, deoarece conditiile climaterice difera de la un an la altul.

In schimb, vinurile naturale seci din soiul Busuioaca de Bohotin, obtinute in mod curent an de an, sunt vinuri fara personalitate, in care, datorita lipsei zaharurilor, aroma lor este instabila, iar gustul dezechilibrat e dat de asprimea extrasa cu ocazia macerarii si fermentarii partiale pe bostina. In prezent, soiul Busuioaca de Bohotin se gaseste cultivat in patru centre viticole din Romania, si anume: Bohotin din judetul Iasi, Husi din judetul Vaslui, Pietroasa din judetul Buzau si Tohani din judetul Prahova. Daca adunam suprafata cultivata cu acest soi in cele patru centre viticole, totalizam circa 100 ha, ceea ce determina ca productia nationala de vin autentic de Busuioaca de Bohotin sa fie foarte mica. Pacat ca acest soi, unic in felul sau, nu a fost extins pe suprafete mari in zonele favorabile culturii acestuia! In concluzie, datorita particularitatilor sale, cred ca vinul obtinut din soiul Busuioaca de Bohotin, promovat in lume (dupa o logistica bine studiata), ar contribui mult la cresterea renumelui vinurilor romanesti.