Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Alexie, omul lui Dumnezeu cel cald... Aşa obişnuiesc să-l numească creştinii pe acest sfânt care înmoaie frigul, încălzeşte uşor pământul şi-l face să scoată la lumină vieţuitoarele amorţite încă de la lăsarea toamnei.
Conform tradiţei, taman atunci când e pomenit Sfântul Alexie, la 17 martie, încep a ieşi de prin pământ gândăceii şi viermişorii. O poveste populară spune că demult, pe când Dumnezeu plămădea pământul şi toate lucrurile din el, Alexie a primit spre păstrare o cutie plină de vietăţi mărunte. În loc să o arunce în mare, după cum i-a poruncit Dumnezeu, el a deschis-o, curios să vadă ce se ascunde înăuntru. Din acel moment, s-au răspândit peste tot gândacii şi viermii. Drept pedeapsă, Alexie a fost transformat în cocostârc, având sarcina de a strânge la loc vieţuitoarele.
SOROCUL ŞERPILOR
Tot la mijloc de martie încep a cutreiera pământul şerpii de tot felul. Pentru a fi protejaţi tot anul de muşcătura lor, gospodarii se feresc să se gândească la ei sau să le spună pe nume. Cu acelaşi scop sunt afumate curţile, livezile, grădinile şi câmpurile, folosindu-se cânepă, busuioc sau tămâie. Alteori, creştinii iau clopoţei sau bat în bucăţi de fier, înconjurând casele de trei ori şi rostind: "Cum nu se apropie nimic de fier, aşa să nu se apropie nimic de casă, nici o gânganie sau gujulie."
NOROC LA PEŞTE
Alexie împrăştie şi peştele prin ape, aşa că e bine ca la 17 martie să ţină pescarii post, ca să aibă noroc la pescuit. "Unii pescari se duc în această zi la un pârâu, un râu sau un iaz, prind un peştişor şi, mâncându-l viu, spun: «Alexie, Omul lui Dumnezeu, / Eu am venit la pârâu/ Să prind un peşte/ Să-l mănânc/ Cum este el din pârâu,/ Iar tu să te rogi lui Dumnezeu/ Totdeauna pentru mine,/ Să pot prinde peşte bine." (Simion Florea Marian - "Sărbătorile la români")
Cântecul broaştelor anunţă cum va fi vremea. Dacă încep a cânta înainte de Sfântul Alexie, urmează o primăvară lungă şi rea, cu ninsori timpurii.
Pâine cu dovlecei şi fasole
Ingrediente: 3 căni de făină, o linguriţă de sare, un pliculeţ cu praf de copt, o linguriţă de scorţişoară măcinată, 3 ouă, o cană de ulei, două linguri de miere, o cană de boabe de fasole fiartă, o cană de nuci măcinate, două căni de dovlecel ras, o legătură de mărar.
Preparare: Într-un vas se amestecă făina, sarea, praful de copt şi scorţişoara. Ouăle se bat împreună cu uleiul şi mierea, apoi se adaugă peste compoziţia de făină. Se pun dovleceii, fasolea boabe, nucile şi mărarul tocat. Se aşază compoziţia într-o tavă unsă cu unt şi tapetată cu făină. Se lasă în cuptorul încins la 165° C, timp de 40-60 de minute. După ce se răceşte se scoate din tavă.
