Cănd călătoreşte vara

Despre Sfăntul Pantelimon, sărbătorit de Biserica ortodoxă la data de 27 iulie, se spune că te trăsneşte pe loc dacă l-ai supărat şi nu i-ai făcut colaci. Fiind socotit fratele mai mic al Sfăntului Ilie, şi el are putere asupra furtunilor, a tunetelor şi a fulgerelor. Mai mult, bătrănii spun că puterea sa este chiar mai mare decăt cea a Sfăntului Ilie. "Cănd se supără, nici nu tună, nici nu trăsneşte ca frate-său, ci dintr-o dată sfărămă in bucăţi." (Speranţia - "Răspunsuri la chestionarul de sărbători păgăneşti"). Ca să nu prăpădească lumea, Dumnezeu i-a luat măna dreaptă şi piciorul drept, lăsăndu-l astfel olog. Alţii spun că nenorocirea i s-a tras din ziua in care a speriat-o foarte tare pe Maica Domnului atunci cănd a lovit cu biciul.

Pilde cu tălc

Este bine ca, de Sfăntul Pantelimon, oamenii să nu lucreze, ca să nu se abată asupra gospodăriilor toate nenorocirile. Există multe poveşti populare care au rolul de a le arăta gospodarilor ce se intămplă cu cei care indrăznesc să nesocotească interdicţiile. Intr-una dintre ele, doi oameni au mers pe cămp la lucru, chiar in ziua Sfăntului Pantelimon, şi, pentru că era arşiţă mare la prănz, s-au adăpostit sub o căruţă. In timp ce dormeau, căruţa a luat foc şi nu a lipsit mult ca şi cei doi gospodari să moară.

Alături de vară

Pe de altă parte, Sfăntul Pantelimon călătoreşte mereu alături de vară şi are grijă să o roage să vină şi anul următor, cel puţin la fel de bogată. Primele semne ale trecerii verii sunt anunţate de frunzele teiului care se intorc pe dos şi de stolurile de cocori care incep să se formeze. Unii gospodari spun chiar că soarele işi intoarce cealaltă faţă, cea rece şi intunecată, şi asta poate fi observată foarte bine dacă priveşti soarele oglindit intr-o strachină cu apă neincepută. Sfăntul Pantelimon este considerat ocrotitorul celor care pleacă la drum, pentru că ii ajută mereu s-o ia pe calea cea bună.

In toate gospodăriile, merele sunt la mare preţ, căci, de Sfăntul Pantelimon, se spune că incepe să se scuture mărul de aur din Rai. Cei care nu au măncat incă mere pot s-o facă acum pe săturate.

Budincă de cireşe

Ingrediente: un plic cu praf de budincă, 400 ml lapte, două pliculeţe cu zahăr vanilinat, 150 g cireşe sau vişine, 50 g mere uscate, 3 linguri de sirop de cireşe, o linguriţă de esenţă de vanilie, 50 g miez de nucă.

Preparare: Intr-o oală se amestecă praful de budincă impreună cu laptele. Se pune pe foc, amestecăndu-se pănă se ingroaşă budinca. Se ia oala de pe foc şi se adaugă zahărul vanilinat, cireşele sau vişinele fără sămburi, merele uscate tăiate mărunt, siropul de cireşe, esenţa de vanilie şi miezurile de nucă. Se pune budinca in cupe şi se lasă in frigider. Cănd se serveşte se decorează cu feliuţe de mere uscate.