Câteva reţete culinare cu specific prejmerean

Gustul bucatelor din copilărie!  "Nimic nu se poate compara cu el…", ne mărturiseşte Lenuţa Bălăşcuţă, prejmereanca în bucătăria căreia aveam să aflăm câteva dintre reţetele locului.

 "Aveau un gust aparte şi, cu mintea mea de acum, îmi şi explic de ce: totul se cultiva în condiţii naturale. Nu se stropeau culturile, ca acum. Roşia avea alt gust, iar eu nu-mi amintesc ca mama să fi stropit vreodată planta cu ceva. Nu exista mană, pământurile erau mai curate…"
Soţul ei, Gheorghe, crede că trebuie să mai fie ceva la mijloc: "Nu vedeţi că, în copilărie, ne plac anumite mâncăruri şi pe altele nici nu vrem să le atingem…, iar când creştem preferinţele noastre se schimbă? Şi gusturile noastre se schimbă. Simţul gustului… Nu mai simţim la fel, nici dulcele, nici sărătura, nici amarul…" Spune asta în vreme ce îşi "cinsteşte" musafirii cu un păhăruţ de răchie ardelenească. "Vă mai aduceţi aminte cum strâmbam din nas când punea tata ulcica plină cu rachiu în mijlocul mesei?" Argumentul, cât este, ne pare şi lui, şi nouă, mai mult o glumă. Copiii oricum nu beau rachiu.

Împrumuturi culinare

Rămâne nostalgia, este drept, dar şi un reţetar nepervertit. Cel puţin acolo, la ei, în satul "din preajma apelor", la Prejmer.  Sunt reţete "pe care adeseori noi, românii, le-am împrumutat de la vecinii noştri, saşii" – ne lămureşte gospodina casei. "Noi datorăm foarte mult saşilor, în bucătărie. La noi, ciorba de cartofi se face cu tarhon, iar ăsta e un împrumut de la saşi. Punem în ea ce găsim la îndemână, pe lângă cartofi: ceapă, ardei, pătrunjel, morcov, ulei, puţină smântână, un os de porc (dacă nu-i zi de post)… Acrim cu oţet sau borş, după cum ne place. Dar tarhonul… n-o să lipsească. Leuştean…? Da, folosim şi leuştean, dar la alte ciorbe." Şi tot la categoria "împrumuturi" adaugă în listă: supa cu tăiţei, supa de găină, supa de mere, supa de chimen şi brocul de usturoi, "sau supa de usturoi, care se toarnă, fierbinte, peste crutoane de pâine prăjite în unt".

Găluşte cu prune
Se fierb cartofi (un kg), iar când sunt gata se scurg şi se pasează bine-bine. Se adaugă 4-5 ouă şi făină cât e nevoie pentru a se obţine un aluat omogen, de consistenţa celui pentru tăiţei. Se face o foaie de aluat, din care se taie rondele suficient de mari. În mijlocul fiecărei rondele se pune o jumătate de prună şi se modelează aluatul împrejurul ei, pentru a se obţine nişte mingiuţe. Se apasă pe marginile aluatului, pentru a se lipi bine şi a nu se desface. Se pun găluştele la fiert, iar când urcă deasupra, înseamnă că sunt gata. Se scot şi se zvântă. Se pregăteşte dinainte un amestec de pesmet, zahăr şi vanilie, care se prăjeşte puţin în unt, dar fără să se caramelizeze zahărul. Se trec găluştele prin acest amestec şi se aşază pe platou.

Carne de pui cu legume
Se poate folosi orice fel de carne de pui – picioare, piept, aripi – însă cele mai bune ar fi copanele de pui de ţară. Se unge carnea cu sare, ulei şi, eventual, cu puţin usturoi pisat. Se taie un kg de cartofi pe lung, în opt (ca pentru cartofii prăjiţi ţărăneşti), iar restul legumelor – morcovi, ardei, fasole verde – în bucăţi de mărime potrivită. Se pune ulei în tavă, se aşază bucăţile de carne de pui. Se sărează, se piperează. Se toarnă puţină apă. Se pun deasupra bucăţele de unt, apoi tava se dă la cuptor. Dacă începe să se rumenească prea repede pielea de la bucăţile de pui, se mai unge din când în când cu zeama din tavă.

Cartofi natur
Cartofii se curăţă şi se taie cubuleţe. Se fierb în apă cu sare. Când sunt gata, se strecoară şi se pun într-un castron. Cât sunt calzi, se toarnă deasupra ulei sau unt, se presară pătrunjel verde, tocat. Se amestecă foarte bine, cu o lingură de lemn. Când se amestecă, bucăţile de cartofi care au fost tăiate mai mici se descompun şi se "unesc" cu uleiul sau untul, formându-se un sos care e ca un fel de legătură între bucăţile mai mari de cartofi, care au rămas întregi. Se mai poate adăuga în aceşti cartofi ceapă verde sau usturoi verde, tocate mărunt.

Păstrăvi pe pat de cartofi
Pentru 6-8 păstrăvi de mărime potrivită, se foloseşte un kg cartofi şi încă 700-800 g din alte legume pe care le ai la îndemână: ardei, ceapă, morcov, rădăcină de pătrunjel. Peştii se eviscerează, se spală şi se freacă puţin cu sare şi zeamă de lămâie. Legumele se taie în bucăţi de mărime potrivită. Se toarnă ulei într-o tavă mare, se aşază ceapa şi cartofii, iar peste ei se pun păstrăvii. Printre ei se presară legumele. Se adaugă sare, piper, după gust. Se aşază deasupra câteva cuburi de unt şi se dă tava la cuptor ("până când peştilor le sar ochii"). Când sunt gata, se presară pătrunjel verde şi, eventual, se toarnă mujdei.