Ce mâncăruri ne aduc noroc în noul an

Dupa un Craciun traditional, romanul doreste tot mai mult sa aiba parte de o masa de Revelion cu stil, cu rafinament, sperand ca astfel va imbraca in stralucite haine, inca de la inceput, anul ce vine. Suntem preocupati de cum arata masa noastra de Anul Nou, poate de cate calorii suplimentare ne aduce ea – si calculam in gand cat ne va costa, ca timp si bani sa dam jos kilogramele adunate in plus, dar nu ne gandim si la incarcatura de semnificatii a alimentelor pe care le rontaim pe ritmul muzicii de petrecere. Cu toate acestea, aproape fiecare popor si cultura au credinte legate de norocul pe care il pot primi cand musca dintr-un fruct anume sau dintr-un biscuite pregatit cu dichis.

Interesant este ca, daca vom compara diferitele culturi ale lumii, nu vom gasi prea multe mancaruri care sa se inscrie la categoria: norocoase. Sunt numai vreo sase grupe de alimente care pot sa ne aduca destinul... pe limba: strugurii, verdeturile, pestele, carnea de porc, leguminoasele si prajiturelele. Daca vrei sa-ti creezi un meniu norocos pentru noaptea de Revelion, atunci trebuie sa tii cont de cele ce ti le voi spune in continuare.

STRUGURII. Nu sunt decat vreo suta de ani – de fapt, 102 – de cand s-a incetatenit credinta, printre spa­nioli, ca 12 boabe de strugure, inghitite pe ritmul ultimelor doua­spre­zece batai ale ceasului cu pendula, inainte de miezul noptii dintre ani, le vor aduce noroc cu carul. De fapt, totul a inceput in Alicante, unde fiind o productie foarte mare de stru­guri in acel an, inghitirea celor 12 boabe era un avertisment ca trebuie avuta mare grija de aceasta cantitate de struguri, ca sa nu se iroseasca. Acum, cum le-a mers mai departe cu strugurii si vinul nu stiu, cert este ca obiceiul s-a raspandit repede in toata Spania, si in Portugalia, ca si in toate fostele colonii ale acestora, din Ame­rica Latina. S-a spus apoi ca fiecare boaba de strugure reprezinta o luna si, asa cum va fi boaba, va fi si luna aceea pentru vie. De exemplu, daca a treia boaba e acra, martie va fi geros. Peruanii, ca o masura de siguranta, insista sa manance in noaptea de Anul Nou si a treisprezecea boaba, ca sa "repare" vreo luna care n-a iesit cum trebuie la degustare...

VERDETURI SI SALATE. In aceasta categorie e inclusa si varza, care se mananca, in noaptea de Anul Nou, si cruda, nu numai murata. Ideea este sa mananci frunze verzi, cat mai multe, ori de care vor fi fiind ele. De ce? Pentru ca frunza verde este similara cu... "verzisorii", adica cu banutii de care tare mare nevoie avem tot anul. Verdeturile sunt deci simbolul norocului la bani. Danezii mananca verdeturi cu zahar si scortisoara, nemtii – varza murata, iar in sudul Statelor Unite se pune in mijlocul mesei un bol plin cu frunze verzi de tot felul, sa alegi ce-ti place. Nu va garantez ca e suficient sa mancati salata ca sa aveti bani, dar poate fi o masura de siguranta in plus.

LEGUMINOASELE. Datorita formei lor rodunde, leguminoasele – fasole, mazare, linte – simbolizeaza, de asemenea, banii. Recunoasteti ca, in copilarie, v-ati jucat uneori de-a aprozarul si ati utilizat, in loc de bani, frunze (ca mai sus) si boabe de fasole. Era o moneda de schimb pe care o puteati improspata usor din camara mamei... Oricum, ideea e ca italienii nu concep masa de Anul Nou fara cotechino (o specialitate de carnati din carne de porc) cu linte sau fasole, ce se mananca imediat dupa miezul noptii. Pentru "macaronari", noaptea dintre ani e norocoasa daca asociaza cele doua alimente supreme ale norocului: lintea si carnea de porc. Germanii mananca si ei pe 1 ianuarie carne de porc cu linte sau fasole ori supa de linte cu carnati. In Brazi­lia, primul fel de mancare in noul an este tot supa de linte sau de orez. In Japonia se mananca osechi-ryori, mai multe feluri de mancare simbolice, intre care se regaseste si fasolea neagra dulce, numita kuro-mame.

CARNEA DE PORC. E tradi­tionala pe masa de Craciun atat in Europa, cat si in America. Mai ales daca are alaturi un blid de fasole sau de mazare. In statele din sudul SUA, obiceiul se spune ca dateaza din timpul razboiului civil, cand, de Anul Nou, soldatii sudisti nu au avut altceva sa puna pe masa. In Europa, prezenta porcului pe masa de Revelion este deja o obisnuinta. Porcul inseamna prosperitate, asa ca in unele locuri – in multe dintre satele si burgurile din Austria, de exemplu –, masa se decoreaza cu purcelusi... de martipan, si nu sunt numai de decor!

PESTELE. E si el nelipsit, in Evul Mediu fiind cel mai popular aliment de Anul Nou. Iar dintre pesti, cel mai popular este codul, care avea capa­citatea sa poata fi transportat
dintr-un loc in altul, fara a se altera (pestele, fibros, se usuca foarte bine, ceea ce ii conserva calitatile), inca inainte de a se inventa refrigerarea. In tarile cu deschidere la marile si oceanele lumii, consumul de peste pe 1 ianuarie e si un semn ca vor avea o recolta bogata in noul an.

IN SFARSIT, PRAJITURILE! Ei bine, despre ele am putea vorbi la nesfarsit. Sunt esenta Sarbatorilor (si nu numai a celor de iarna!). Cele mai multe dintre cele preparate pentru anul nou au forma rotunda (uneori de inel), cozonacii si painea dulcea de Anul Nou (in Grecia ii spune Vasilopita, de la Sfantul Vasile) se umplu cu banuti si cu ravase si se impart cu ceilalti comeseni. Nu reprezinta doar prospetitatea unui individ, ci si comuniunea sa cu ceilalti. Daca veti vrea sau nu sa tineti cont de ce v-am zis, e treaba domniilor voastre. Eu va spun doar: Un an nou fericit!

"Zambete" dulci, de... ciocolata
● Ingrediente: 125 ml lapte, 120 ml apa, 125 g unt, 2 g sare, 4 oua mari, 110 g faina, 30 g pudra de cacao, 200 g zahar tos.
● Preparare: Fierbeti laptele si apa, impreuna cu untul taiat in bucatele si sarea. Cand untul s-a topit complet, adaugati faina si cacaua (amestecate). Incorporati bine si lasati sa fiarba un minut la foc mic, pana se mai ingroasa compozitia. Lasati putin sa se raceasca si varsati totul intr-un bol de mixer, adaugati trei oua – unul cate unul – si mixati. Bateti ultimul ou cu un tel si adaugati-l in compozitia din bol, amestecand de aceasta data usor cu o spatula.
Luati un pos si montati-i o duza marimea 10. Asezati o folie de hartie sulfurizata pe o tava de cuptor si, cu ajutorul posului, puneti cate putin din compozitie, la distante egale (ar trebui sa va iasa aproximativ 50-60 de bucati). Curatati eventualele picaturi din compozitie care au cazut din pos. Presarati zahar tos pe fiecare portie si dati la cuptor, timp de 30 de minute, la temperatura de 170?C. Micile "susoteli" dulci pot fi servite atunci cand aveti o intalnire intima, alaturi de cafea, ceai cu lapte sau cu un vin rosu.

"Gurite" gurmande pentru fiecare
● Ingrediente: 150 g smochine uscate (alese sa fie ceva mai moi), 150 g caise uscate, 40 g coaja de portocale confiata, 100 g fistic, migdale si alune (in total), 50 g unt, 100 g ciocolata cu lapte, 150 g ciocolata neagra.
● Preparare: Tocati fructele uscate in cubulete. Taiati in bucati mari jumatate din cantitatea de fistic, migdale si alune. Topiti untul si ciocolata cu lapte in cuptorul cu microunde (separat, fiecare cate o jumatate de minut). Amestecati totul foarte bine. Formati intre palme "guritele" (in forma de bulgarasi), pe care le asezati pe o planseta acoperita cu hartie pergament. Dati la rece pentru o ora. Dupa acest timp, topiti ciocolata neagra la bain-marie si treceti fiecare "gurita" prin aceasta ciocolata, apoi asezati-le din nou pe hartia pergament. Taiati marunt restul de migdale, fistic si alune, presarati peste dulciuri si mai treceti o data prin ciocolata. Lasati sa se intareasca ciocolata la temperatura camerei, dupa care le puteti pastra le rece, intr-o cutie de metal sau de sticla inchisa ermetic. Puteti prepara aceleasi "gurite" folosind in loc de fistic, migdale si alune (integral sau pentru o parte din cantitate) o serie de ­con­dimente, in special scortisoara sau piper. Astfel, "guritele" vor fi mai picante.