Crucea-mică

Tradiţia spune că la 29 august, atunci când se pomeneşte Tăierea Capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul (sau Crucea-mică, cum se mai numeşte această zi în calendarul popular), creştinii trebuie să stea cu grijă, să ţină post şi să se ferească de a mânca anumite alimente considerate a fi periculoase.

DE EVITAT
În primul rând sunt interzise toate fructele sau legumele care au formă de cap sau de cruce, sau cele care sunt de culoare roşie: varză, mere, pere, nuci, usturoi, pepene sau struguri. La masă nu se aduc farfurii sau castroane, căci, conform învăţăturilor creştine, capul Sfântului Ioan a fost adus pe o tipsie. Tot aşa, nu se vor folosi cuţitele sau alte obiecte tăioase, totul frângându-se în mână. Este bine ca în această zi fiecare să dea după putere, de cele mai multe ori oferindu-se pere sau castraveţi. De asemenea, gospodarii nu lucrează prin grădini, căci orice plantă pusă în ziua aceasta nu ar creşte cum
trebuie.


POST NEGRU
Întotdeauna la 29 august se ţine post. În trecut, oamenii obişnuiau să se înfrâneze de la hrană şi pentru că astfel ei credeau că vor fi apăraţi de friguri. Cei care au săvârşit de-a lungul vieţii păcate grele, pentru care nu şi-au găsit iertarea sau alinarea, se încumetă să ţină un post negru ce se întinde de la Crucea-mică (29 august) până la Înălţarea Crucii (14 septembrie). Pe durata acestor zile, creştinii vor trăi auster, rugându-se şi îndeplinind anumite sarcini. În fiecare zi se va mânca doar o turtă făcută din făină de grâu sau de porumb. În timp ce se coace în vatră, pe cărbuni, creştinul trebuie să rostească rugăciuni. Nimeni, în afară de el, nu are voie să atingă această turtă.

După ce o frânge în bucăţi, mănâncă doar o parte, iar ceea ce rămâne se aşază pe pământ, sub icoana Maicii Domnului. La lăsarea serii, creştinii se culcă pe pământ, având sub creştet o pernă umplută cu paie. Cei care trec cu bine postul negru, merg la biserică, unde dau de pomană colaci şi poame, însoţite de lumânări.

 

Pateuri cu legume
Ingrediente: un pachet aluat foitaj, un fir de praz, o legătură de mărar, un morcov, un ardei gras, un ardei capia, 100 g ciuperci, doi căţei de usturoi, 100 ml ulei de floarea-soarelui, o lingură cu suc de lămâie, sare, piper.
Preparare: Prazul se spală, se toacă mărunt şi se pune într-un castron. Morcovul se curăţă de coajă, se spală şi se dă pe răzătoarea cu ochiuri mari. Ardeii se spală, se curăţă de seminţe şi se toacă mărunt. Se încinge uleiul într-o cratiţă, se pun morcovul, prazul şi ardeii, se călesc zece minute, se adaugă ciupercile tăiate feliuţe şi sucul de lămâie. Se presară usturoiul feliat, sare, piper şi se călesc la foc mediu până se înmoaie. Se adaugă mărarul tocat, se amestecă şi se lasă să se răcească. Se întinde foaia de aluat cu un sucitor, se decupează rondele cu o cană, se pune umplutură pe o jumătate a fiecărei rondele, se acoperă cu aluatul rămas, se presează marginile şi se aşază pe o tavă. Se coc la foc mediu spre iute până devin aurii.

     • Reţetă redactată de Alina-Ramona Anghel