Cultură, istorie, datini şi talent

Dacă aruncăm o privire pe obiectele realizate de artistul plastic Ofelia Monica Pintea, putem citi câteva coordonate ale culturii albanezilor, minoritate ce trăieşte pe teritoriul ţării noastre de prin anul 1595. Ea realizează gentuţe, trăistuţe din diferite materiale, pe care aplică şi fragmente de ţesături albaneze vechi de zeci de ani. Ofelia Monica Pintea este şi cea care la Festivalul ProEtnica ne-a împărtăşit informaţii şi poveşti de viaţă din istoria minorităţii albaneze.

Pe teritoriul românesc
Cu peste 400 de ani în urmă, albanezii se stabilesc în număr de 15.000 la nod de Dunăre, în Ţara Românească. Ei sunt aduşi împreună cu familiile lor de către Mihai Viteazul. Veniţi din Balcani, albanezii s-au oprit mai întâi în sudul ţării, dar în timp s-au răspândit în aproape toate judeţele. După primul război mondial vine un nou val de albanezi, originari din toate teritoriile albaneze, dar mai ales din Macedonia iugoslavă. S-au stabilit în oraşele din Transilvania, în Oradea, Cluj, Mediaş, Sibiu, Sighetul Marmaţiei, Baia Mare şi Târgu-Mureş. În 1999, la Craiova, se înfiinţează Asociaţia Liga Albanezilor din România (ALAR), ce îi reprezintă în Parlamentul României pe albanezii din România. Această asociaţie editează cărţi şi reviste, comemorează personalităţile albaneze din România şi din diaspora, organizează tabere de învăţarea limbii albaneze, destinate copiilor şi tinerilor.

Arome albaneze
În bucătăria albanezilor din România ne putem delecta cu pite cu carne de pui, salată albaneză, pui cu nuci, supă - iahnie de fasole sau chifteluţe cu sos de ouă şi lămâie. Vă împărtăşim şi noi câteva din secretele pitei cu carne de pui, pentru care avem nevoie de un piept de pui tăiat mărunt, 3-4 cepe tăiate în felii rotunde, 200 g brânză tăiată în cuburi mici, 200 g caşcaval sau parmezan tăiat şuviţe, pătrunjel, sare, piper, 200 g unt, 500 g foi de plăcintă. În untul topit se căleşte ceapa. Se adaugă pieptul de pui, sarea, piperul, brânza, caşcavalul sau parmezanul şi pătrunjelul. Se amestecă şi se lasă pe foc să se călească cca 10 minute. Se unge cu unt topit fundul tăvii şi se aşază foile de plăcintă, una câte una, unse şi ele cu unt topit. Se pune amestecul peste foi, apoi se acoperă cu restul de foi, crestându-se la suprafaţă cu un cuţit. Se lasă în cuptor să se coacă o jumătate de oră.

Pui cu nuci
Gjelle me Arra

Ingrediente: două linguri cu făină, miezul de la 15 nuci, două gălbenuşuri bătute, un căţel de usturoi, 115 g unt, un kilogram carne de vită sau pui tăiată în bucăţi de un centimetru.

Preparare: Se pune carnea de vită sau de pui într-o oală, se acoperă cu apă şi se fierbe la foc mediu  până devine moale. Se scoate carnea într-un bol, fără să se arunce lichidul în care a fiert. Într-o oală separată se pune făina şi se căleşte până începe să devină maronie. Se adaugă jumătate din cantitatea de unt, nucile tocate, usturoiul tocat sau pisat şi gălbenuşurile, amestecând încontinuu. Se toarnă lichidul în care a fiert carnea şi se clocoteşte totul până se îngroaşă amestecul. Se ia de pe foc imediat, ca să nu se coaguleze gălbenuşurile, se adaugă carnea din bol şi se amestecă. Untul rămas se prăjeşte până devine maroniu şi se toarnă peste mâncarea pusă în patru boluri.

Supă-iahnie de fasole
Jani me Fasule

Ingrediente: două căni cu fasole albă uscată (boabe), o jumătate de cană cu ceapă tocată, o jumătate de cană cu ulei de măsline, două linguri cu sos de tomate, o lingură cu pătrunjel tocat, o lingură cu mentă tocată, sare, pudră de chili.

Preparare: Fasolea se fierbe în apă clocotită circa cinci minute, se clăteşte şi se fierbe 15 minute într-o oală acoperită cu capac, împreună cu trei căni de apă. Ceapa se căleşte în uleiul de măsline până devine aurie, se adaugă două linguri din apa de la fasole şi se pune sosul de roşii. Se presară pătrunjelul, sare şi pudră de chili după gust. Se fierbe 10 minute sau până ce se îngroaşă sosul format şi se pune totul în oala cu fasole. Se adaugă menta tocată, se acoperă cu un capac şi se fierbe două ore la foc mediu sau 30 de minute la oala sub presiune.

Serenada
Ansamblul artistic Serenada este compus dintr-o formaţie vocal-instrumentală şi o trupă de dansuri populare. A participat la mai multe ediţii ale festivalului ProEtnica. Ansamblul a reuşit în scurt timp să învie şi să facă auzite în România celebre serenade şi dansuri albaneze, din mai multe zone geografice. "Muzica, poezia şi metaforele coregrafiei populare ne apropie, ne ajută să ne cunoaştem mai profund", iată mottoul Ansamblului Serenada.