E festival la Biertan!

Lansat în 2005 ca un festival al satului şi obiceiurilor tradiţionale, Turda Fest devine câţiva ani mai târziu Transilvania Fest. Anul acesta se împlinesc cinci ani de când fondatorii şi membrii diferitelor asociaţii care sprijină acest festival şi-au unit puterile pentru a face cunoscut în ţară, dar şi peste hotare spiritul locuitorilor Transilvaniei.

Ediţia din acest an va avea loc în localitatea Biertan, aflată la circa 80 de kilometri de Sibiu şi 20 de kilometri de Sighişoara. Organizat de Centrul Raţiu pentru Democraţie şi aflat sub patronajul Alteţei Regale Principesa Margareta şi Alteţa Regală Prinţul Charles de Wales, evenimentul doreşte să promoveze zona Biertan şi localităţile învecinate, zonă plină de tradiţii, dar prea puţin promovată.

Vizitatorii vor avea parte de târguri meşteşugăreşti şi culinare, expoziţii de animale, demonstraţii gastronomice oferite de bucătari englezi, dar şi români.

Vor fi prezenţi producători locali cu preparate tradiţionale realizate în regim ecologic şi, ca în fiecare an, organizatorii vor încerca să asigure participanţilor voia bună, organizând spectacole de muzică şi dans popular în aer liber.

Dar până atunci am fost invitaţi la Biertan să vizităm locurile şi să învăţăm puţină istorie. Am făcut cunoştinţă cu Cristian Sencovici şi Christa Richter, el român, ea săsoaică, un cuplu care ne-a ajutat să înţelegem istoria saşilor, a locului în care ne aflam, dar şi câte ceva despre gastronomia locală. De altfel, am fost invitaţi la o pensiune unde am degustat o reţetă de şniţel de vită cu ceapă, pregătit sub atenta supraveghere a Christei.

Reţeta nu este mare filozofie, dar trebuie să nu te iei cu treaba. Avem nevoie de carne de vită sau de porc, sare, piper, puţin oţet şi frunză de dafin. Se marinează carnea tăiată felii în acest amestec circa o oră, apoi se unge cu ulei şi se frige pe grătar. Separat se face un sos din ceapă albă prăjită înăbuşită cu puţină apă şi pătrunjel tocat. Plăcinta de griş cu dulceaţă de caise a încântat papilele gustative ale tuturor celor prezenţi şi a deschis pofta de vorbă. Christa ne-a promis că la festival ne va da reţetele detaliat, alături de alte reţete tradiţionale săseşti.

O SĂSOAICĂ DIN... OLANDA
O surpriză am avut-o făcând cunoştinţă cu Tony Timermann, o olandeză stabilită în România din anul 1991. A ales să se stabilească în Richiş şi să folosească în bucătăria pensiunii reţetele săseşti. Sarmale cu carne de porc afumată, supă cremă de sparanghel cules chiar din grădina pensiunii şi carne de porc fiartă cu diferite mirodenii, amintind discret de carnea pentru piftiile de Crăciun.

Pâinea se prepară în fiecare sat şi are un gust ce te face să te gândeşti la copilărie, când bunica scotea pâinea din cuptorul de lut şi o înfăşa cu prosopul de bumbac ca să se înmoaie coaja şi să nu se usuce. Acestea au fost doar o parte din bucatele pregătite de Tony pentru cei care îi călcau pragul pensiunii.

Haideţi la festival, să descoperim împreună tradiţiile locale, meşteşugurile, gastronomia, istoriile bisericilor fortificate, dar mai ales să descoperim spiritul locuitorilor din Biertan, Copşa Mare şi Richiş.

MINCIUNELE
Dacă n-aveţi nici o idee, dar aveţi făină, trântiţi o tavă de minciunele.
● Aluat: 1 kg făină, 1 nucă de unt, gălbenuşuri, câte primeşte făina ca să devină aluat potrivit de moale.
Se amestecă toate, se frământă bine, chiar şi o oră, şi se lasă aluatul liniştit, vreo juma' de ceas, la căldură.
Se rup bucăţi de aluat şi se întind subţiri cât muchia cuţitului.
Se taie fâşii înguste, de-a lungul şi de-a latul
● Coacere: zahăr pudră, nuci măcinate, scorţişoară praf, 1 pachet de unt pentru rumenit minciunelele.
Se încinge unt destul şi se pun minciunele la rumenit Când s-au colorat, se scot "cronţănelele" (aşa li se spune prin Ardeal) şi se presară cu zahăr pudră, miez de nuci măcinat şi un pic de scorţişoară.
Minciunelele sunt gustoase şi salvatoare de prânzuri stupide şi duminici inerte, făcute numai din clipe prea lungi: te obligă să mesteci încontinuu, deci îţi permit să taci.
Reţetă din "Poveştile bucătăriei româneşti", volumul III