Expoziţie - Viaţa de dincolo de istorie

Muzeul Naţional Cotroceni vă propune intre 23 mai şi 23 iunie o incursiune in lumea din spatele porţilor Palatului Cotroceni, acolo unde, la inceputul secolului al XX-lea, Ferdinand I simţea că este acasă.

Aspecte ale vieţii cotidiene la Curtea Regală a Romăniei

Muzeul Naţional Cotroceni vă propune intre 23 mai şi 23 iunie o incursiune in lumea din spatele porţilor Palatului Cotroceni, acolo unde, la inceputul secolului al XX-lea, Ferdinand I simţea că este acasă.

Ferdinand I, rămas in istorie sub numele de "Ferdinand Intregitorul", este una dintre personalităţile puternice ale istoriei, care au influenţat hotărător destinele Romăniei.

Mai puţin cunoscută a rămas insă lumea din spatele porţilor Palatului Cotroceni, acolo unde de fapt şi-a petrecut Ferdinand I cea mai mare parte din timp, alături de soţia sa, Regina Maria, şi de cei şase copii ai lor. Din dorinţa de a descoperi acest tărăm mai puţin cercetat de istorici, Muzeul Naţional Cotroceni a deschis expoziţa "Viaţa cotidiană la curtea Regelui Ferdinand I". După cum spunea şi doamna Ştefania Ciubotaru, organizatoarea acestui eveniment inedit, "foarte puţine expoziţii au fost structurate pănă astăzi pe această temă, despre care se ştiu incă puţine lucruri".

EXPONATE. Obiectele expuse in sufrageria Palatului Cotroceni reprezintă o incursiune in trecut, la inceputul secolului al XX-lea. Interesante sunt obiectele ce pot fi grupate in categoria "masa la curtea regală": servicii de farfurii adănci şi intinse din faianţă englezească, pahare din sticlă de Murano, suporturi de pahare pentru ceai, pahare suport pentru ouă, dar şi un mic serviciu de aperitiv din argint gravat. Piesa de rezistenţă este serviciul de cristal de Bohemia al Reginei Maria, din argint aurit, cu caboşoane din pietre semipreţioase. Compus din 12 piese, era aşezat pe vremea cănd palatul era "casa" familiei regale pe "masa rotundă a Regelui Arthur" din sufrageria Palatului Cotroceni.

MENIURI REGALE

Printre exponate se află şi o serie de meniuri de la diverse manifestări sau evenimente de la curtea regală: Logodna Principesei Marioara la Palatul Regal (februarie 1922), dar şi meniul din data de 8 noiembrie 1925, atunci cănd Ferdinand I şi Principele Carol i-au invitat la o masă regală pe Cavalerii Ordinului Mihai Viteazu. Meniul de la dejunul organizat cu ocazia nunţii Principesei Elisabeta (27 februarie 1921) este un exemplu de rafinament şi bun-gust: "Caviar frais aux blinis" (Caviar proaspăt cu blinii), "Esturgeon á la vénitienne" (Sturion veneţian), "Baron d’agneau favorite" (Carne de miel), "Foie gras a la gelée au champagne" (Foie gras cu gelatină de şampanie), "Sorbet royal" (Sorbet regal), "Faisan a la broche" (Fazan la frigare), "Salade" (Salată), "Asperges d’argenteuil sauce mousseline" (Sparanghel cu sos mousseline), "Parfait aux fraises" (Parfait cu fragi).