Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Enciclopedia Alimentelor s-a născut din necesitatea de informare a oamenilor asupra alimentelor pe care le consumă, care le pot influenţa pozitiv sau negativ starea sănătăţii. Lucrarea îşi propune să sistematizeze marea temă a alimentaţiei, examinând-o din diferite puncte de vedere: biochimic, dietologic, merceologic, dar şi practic. Enciclopedia corelează diversele păreri competente ale unor specialişti, pentru a ilustra complex tematicile. Au fost implicate persoane din mai multe domenii: dietologi, profesori de agronomie specializaţi în diferite sectoare, tehnicieni din domeniul alimentaţiei.
Secţiuni
Volumul (apărut la Editura All) este alcătuit din două părţi: un Dicţionar alfabetic şi o serie de Secţiuni finale. Dicţionarul cuprinde aproximativ 2.500 de termeni, prezentaţi în ordine alfabetică. Tratează alimentele, dar şi substanţele conţinute, modurile de preparare, dar şi de conservare. Numărul termenilor care se referă la alimente este de aproximativ 1.700 de cuvinte. De asemenea, sunt prezentate vinurile DOC (denumire de origine controlată) şi mezelurile şi brânzeturile DOP (denumire de origine protejată). Sunt definite şi substanţele, noile tehnologii ale producţiei alimentare etc. În carte mai găsim 400 de tabele cu date despre compoziţia chimică şi 30 de tabele despre conservare şi preparare. Nu lipsesc nici ilustraţiile.
Secţiunile finale se referă la: recomandări, alimentaţie şi sănătate, obezitate şi supraponderalitate, programe nutriţionale, alimente şi legislaţie.
Am ales din lucrare cinci definiţii de preparate mai puţin obişnuite pentru noi, pe care vi le propunem să le încercaţi.
Zuppa Inglese
Dulce la pahar, compus din straturi de pandişpan sau de biscuiţi de savoia, îmbibate cu un lichior dulce şi colorat şi acoperite cu cremă pasticciera (n.r.: cremă dintr-o jumătate de litru de lapte, trei gălbenuşuri, 80 g de zahăr, 50 g de făină, sucul unei jumătăţi de lămâie, un plic de zahăr vanilinat. Se freacă bine gălbenuşul cu zahărul, apoi se adaugă făina, zahărul vanilinat şi zeama de lămâie. Laptele călduţ se toarnă peste această compoziţie şi se fierbe la foc mic 20 de minute), fructe confiate şi frişcă. Se consumă rece.
Sartoů
Budincă de orez, fiert parţial în sos de ragu, amestecat cu tocătură de mânzat, bucăţi de cârnaţi, ouă tari, mazăre, caş dulce-afumat, care apoi se coace într-o formă la cuptor. Crusta de deasupra este formată din ouă bătute, amestecate cu pesmet. Este o specialitate napoletană. (Definiţii din volumul "Enciclopedia alimentelor", Editura All)
Paniscia
Preparat gastronomic tradiţional din Navarra, cu variante răspândite şi prin alte centre din Piemont. Se prepară cu fasole, varză, morcovi, ţelină, roşii şi praz, fierte în apă cu piper şi cu şorici de porc, după care se adaugă un amestec de unt, salamino şi slănină şi, în cele din urmă, orez. Înainte de terminarea fierberii, se adaugă vin roşu şi zeamă de legume.
Panna Cotta
Desert cremos, preparat din frişcă bătută, lapte, vanilie şi gelatină. Se fierbe lent, la foc mic, apoi se răceşte într-o formă, până când ajunge la consistenţa dorită. Preparatul poate fi îmbogăţit cu cafea, cacao şi fructe de pădure. Este un desert originar din Piemont, dar actualmente răspândit în întreaga Italie septentrională.
Fritto misto
Fel de mâncare compus din peşti mici, crustacee şi moluşte prăjite, uneori, după ce în prealabil au fost trecute prin făină sau înmuiate în pastella. Expresia indică şi un fel de mâncare, care nu este de peşte şi care, în funcţie de numeroasele variante regionale (piemonteză, florentină, bologneză, napolitană) poate include carne de diferite genuri, organe, verdeţuri, fructe şi făinoase.
