Gastronomia Europei acasă la Bucureşti

Toamna, cam pe vremea asta, în Bucureştiul de altădată se deschideau mustăriile. Oraşul începea să fiarbă, precum vinul cel nou în butoaie, iar străzile căpătau dintr-o dată parfum de... păstrămioară de oaie şi de batal la grătar.

În coasta unui parc liniştit din Capitală, în ultimul week-end din septembrie, fumul grătarelor a început să înalţe lungi fuioare spre cer, dar nu era acolo nici vreo mustărie uriaşă - şi nici vreun altar păgân de jertfă -, ci ditamai târgul culinar: Bucharest Food Festival.

Ajuns la cea de-a patra ediţie, târgul ne-a adus aminte doar prin atmosfera de la intrare - flancată de restaurante în aer liber, cu grătare pe care sfârâiau micii, cârnaţii şi fripturile - de mustăriile de altădată pe care le citam. (Şi, oricum, băutura cea mai cerută a fost berea - chiar, românului nu-i mai place gustul mustului?) Iar efluviile bucatelor nu făceau decât să te atragă spre cortul cel mare, unde erau etalate altfel de bucate, venind din toate zările Europei.

Pentru că ediţia din acest septembrie - a patra - a avut o temă, şi încă una foarte cuprinzătoare: marea gastronomie europeană. Cincisprezece ţări - din cele 27 ale Uniunii - şi-au dat întâlnire la masa românilor care au trecut pragul târgului din Parcul Tineretului. În afară de România, reprezentată de produse autentice, de la brânza în coajă de brad a baciului Ion Istrate, de la Vlădeni, până la ho­rinca Maramureşului sau magiunul Topolovenilor, au mai putut fi degustate - şi cumpărate - preparate provenind din ţări ca: Grecia, Belgia, Franţa, Italia, Spania, Portugalia, Olanda, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Bulgaria, Austria, Germania.


UN RECORD CULINAR
Chiar dacă nu au fost prezente toate cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, ele au fost totuşi "marcate" cu... câte un metru de sandviş cu ingrediente specifice. Una dintre atracţiile târgului a constituit-o prepararea unui "sandviş european", lung de 27 de metri, care a fost început printr-o inedită competiţie de... mâncat, dedicată jurnaliştilor - trei confraţi de-ai noştri au încercat să demonstreze că se pricep nu doar să dactilografieze în viteză, ci şi să mănânce rapid - după care n-au mai fost necesare decât... 60 de secunde, pentru ca imensul sandviş să dispară în gurile vizitatorilor. Ce păcat că nu au fost decât 27 de metri!...

Şi a mai fost şi un tort uriaş de clătite cu magiun de Topoloveni! Uau! Însă cei care au vizitat Bucharest Food Festival în zilele de 24-25-27 septembrie s-au putut bucura şi de alte delicii culinare, de la plăcintele tradiţionale ale grecilor, la pâinea neagră ori supa rece a lituanienilor şi estonienilor, de la paella valenciana a spaniolilor la pastel de nato a portughezilor, de la pastele Barilla ale italienilor la vinul bulgarilor, de la gulaşul ungurilor la uriaşele bezele ale francezilor... Iar totul a fost cum nu se poate mai gustos.

Iar între o felie de Jamon Cerano ori Prosciuto di Parma, o păstrămioară de-a noastră, adusă de la stânile din Făgăraş, şi-a găsit cum nu se poate mai bine locul. N-aş vrea să uit nici prezenţa chefilor bucătari, de la Horia Vîrlan şi Chef Cezar, la Radu Gerheş ori la bloggerul culinar Nicoleta Săndulache, de la Antonio Pasarelli la micii "chefi" provocaţi în competiţia de gătit a copiilor de colegii noştri de la revista Good Food.  

"Obiectivul evenimentului a fost atins, vizitatorii fiind in­formaţi despre ultimele tendinţe în gastronomia europeană", ne-a precizat Lucian Morteanu, reprezentantul organizatorilor evenimentului - More Events şi Next Level Events. "Am avut un parteneriat foarte bun cu Primăria Capi­talei şi Biroul pentru Integrare Europeană al României de la Bru­xelles şi reuşita acestei ediţii mă face să fiu încrezător într-un proiect de anvergură European Food Festival, care să tran­sforme târgul, pentru câteva zile, într-un mare restaurant al Europei, care să etaleze toate gusturile continentului."


DIN ŢĂRILE BALTICE
Am vrea să remarcăm în mod deosebit pre­zenţa celor trei Ţări Baltice - Estonia, Le­to­nia şi Lituania - la festivalul european al gus­turilor de la Bucureşti. Foarte tine­rele reprezentante ale celor trei am­ba­sa­de au gătit anume pentru deliciul vi­zitatorilor târ­gului câteva preparate spe­cifice ţărilor lor. Kati Kepler, Ingrid Cris­tea şi Ta­tjana Drgu­tan sunt cele trei "gra­ţii nor­dice" ca­re ne-au îmbiat să gustăm din preparate cu nu­me greu de pronun­ţat - precum toi­dulaud - dar care s-au do­vedit savu­roa­se şi foarte sănătoase. "Am fost uimite şi noi să constatăm cât de căuta­te au fost micile gus­tări şi dulciuri pregătite de noi. Cred că da­că s-ar face o bună propagan­dă, produsele noastre ar avea succese pe piaţa româ­nească", ne-a spus estonianca Ingrid Cristea.


POVESTEA VINULUI
Unii dintre cei mai cunoscuţi somelieri ai României au spus, la Bucharest Food Fes­tival, povestea vinului. La standul Fe­deraţiei Somelierilor din România s-au or­ganizat zilnic zece sesiuni de degus­tări, a câte 30 de minute, sub titulatura sugestivă "Iniţiere în arta degustării vinu­rilor". Cele mai bune vinuri europene ale mo­men­tului au putut fi degustate în ca­drul unui minicurs care a fost susţinut de so­melierii Marian Timofti, Bogdan Du­mi­tres­cu şi Cornelia Toma. Partenerii Fede­raţiei Somelierilor la acest eveniment au fost Centrul Aroma şi revista HORECA Ro­­mâ­nia. Ar trebui să notăm şi că pre­şe­dintele FSR, somelierul Sergiu Nedelea, a participat la o prezentare du­blă, de vinuri şi bucate, în compania chefului Horia Vîrlan.