Gurmandul Sadoveanu

Daca unii sunt gurmanzi prin predestinare, altii sunt astfel prin profesiune. Sunt patru mari categorii, aprecia Brillat-Savarin: financiarii, medicii, oamenii de litere si cuviosii.

Placerea de a manca e cunoscuta la toate varstele, in toate categoriile sociale si in toate tarile. A sti cum sa mananci, ce sa mananci, cand sa mananci si cat sa mananci este si arta si stiinta. Ignoranta, si in acest domeniu, este un pacat. Despre faptul ca scriitorii romani erau "gourmet" (cunoscatori, dar mancau putin), "gourmand" (rafinati, dar mancau mult) sau "gourmandise" (lacomi, pur si simplu) avem multe dovezi. Ce inseamna sa fii "gourmand"? Brillat-Savarin considera ca nu oricine doreste poate fi gurmand. Filozoful-gastronom constata ca "exista indivizi carora natura le-a refuzat o anume delicatete a organelor, ori vigoare a atentiei, in lipsa carora cele mai gustoase mancaruri raman neluate in seama".

PETRECERI. De la Neculce, Cantemir, Budai-Deleanu, Kogalniceanu, Negruzzi, Filimon, Ghica, Odobescu, Creanga, Caragiale pana la "mai tinerii" Sadoveanu si Voiculescu avem nenumarate descrieri despre camari incarcate cu bunatati, mese imbelsugate insotite de "muzichia" lautarilor. Cu ocazia implinirii a 125 de ani de la nasterea lui Mihail Sadoveanu (5 noiembrie 2005) Editura Junimea a publicat un pretios volum, "Pagini de jurnal si documente inedite", provenind din arhiva Constantin si Maia Mitru. In acest op, notatiile despre mesele la restaurant si comportamentul invitatilor, despre traditiile culinare ale romanilor, evreilor, slavilor, turcilor etc., aforisme si ganduri cu referire la mancare si bautura sunt informatii inedite care ne ofera sansa sa redescoperim rafinamentul gastronomic al scriitorului.

REGIM. Intr-un jurnal din 1950, an cand devenea septuagenar, si-a notat un inspirat "regim alimentar" pe care vi-l oferim si dumneavoastra: "2 oua fierte, o data pe saptamana; de doua ori pe spt. - branza si smantana; salati diverse la toate mesele cu o lingura de smantana; o data pe spt. - biftec sau muschi la gratar; in fiecare zi o data pasare rasol sau peste cu aspic; de doua ori pe spt. - scrob cu albus de ou; de patru ori pe spt. - papanasi de branza de vaca; de doua ori pe spt. - papanasi de morcovi; fructe la ora patru; o data pe spt. - vinete trase in putin unt si salata de vinete cu ardei; mere fierte la biftec, piure de cartofi, curechi fiert, mazare boabe; supe de legume, in fiecare zi, la 6-7 seara; o data pe spt. - peste fript; foarte putina paine graham la toate dejunurile si mesele; ceai, seara; cafea neagra, dimineata, cu putin lapte; lapte acru, seara". Ca desert sa gustam cateva aforisme notate de maestru: "Prietenii sunt ca vinul; cei mai vechi sunt cei mai buni", "Liber e omul care-si domina instinctele si pasiunile", "Pantecele si desaga cersetorului nu se umplu niciodata", "Betivul nu face rau ca bea, ci ca umbla; prostul nu face rau ca tace, ci ca vorbeste"; "Poti vorbi cat vrei de miere, ca nu ti se indulceste limba".

PAPANASI FIERTI Trecem prin sita branza de vaci. Adaugam miezul unei felii de paine inmuiate in lapte, stoarsa bine si data prin sita, 3 oua, sare. Presaram faina ca sa obtinem un aluat potrivit de tare. Cand este gata, facem proba: luam o lingurita de aluat si dam drumul in apa clocotita. Daca bucatica de aluat se ridica desfacuta deasupra apei, trebuie sa mai punem in aluat un galbenus si putina faina. Luam in mana bucati de aluat, le rotunjim, apoi le turtim putin, apasand cu degetul deasupra, la mijlocul lor. Punem la fiert papanasii, in apa multa cu sare, lasand sa clocoteasca apa la foc iute, pana se ridica papanasii deasupra. Strecuram, turnand incet apa. Apoi ii oparim cu unt. Prajim pesmetul in unt, il turnam peste papanasi si ii servim imediat.