Gusturi şi arome din bucătăria Nordului

În Ţările Scandinave (Finlanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Islanda şi micuţele Insule Faroe), pe lângă peisajele mirifice, ne putem bucura şi de o bucătărie specială. Aceasta e dominată de peşte, deoarece condiţiile climaterice aspre nu permit prea mult cultivarea legu­melor, iar creşterea animalelor este şi ea destul de dificilă.

Însă vânatul foarte condimentat este des întâlnit pe mesele scandinavilor. Laptele şi produsele lactate sunt folosite în prepararea multor mâncăruri. Carnea de ren, fructele de mare şi fructele de pădure sunt şi ele specifice acestei bucătării. Sandvi­ciurile sunt pregătite la orice oră. Masa caldă unică este servită pe la ora 18:00, iar în unele zone bucătăria restaurantelor se închide după această oră. Mâncărurile nu sunt servite într-o anumită ordine sau după un anumit criteriu. Pentru că nu au putut cultiva viţa-de-vie, popoarele nordice beau bere, cidru şi hidromel. Au şi o băutură făcută în casă, un fel de lichior aromat şi alcoolizat. Cum nici măslinul nu a putut fi cultivat, folosesc untura şi untul.

Delicatesă
Între peşti, somonul este consi­derat o delicatesă. Scandinavii îl gătesc în mai multe feluri: prăjit (stekt laks), fiert (kokt laks), afumat (rokt laks), marinat (gravet laks), în ciorbă (fisze suple) sau crud (laks tartar). În Ţările Scandinave se prepară de veacuri sardine, care ajung pe toate mesele Europei. Din meniurile scandinavilor nu lipsesc nici heringii (sild), codul (torsk), macroul (makrel), păstrăvii (orret) şi chiar carnea de balenă (hvall). Finlandezii prepară o plăcintă de peşte foarte bună, iar pe masa norvegienilor vom întâlni perişoare din peşte. În Scandinavia se găseşte şi aşa-zisul "caviar ieftin", făcut dintr-o specie de peşte - "Cyclopterus Lumpus".

Pâine irlandeză
Orice masă de peşte merge cu o pâine irlandeză. Clima umedă a Irlandei este motivul pentru care pâinea cu bicarbonat de sodiu  se bucură de o mare popularitate. În vremurile în care verile răcoroase şi umede împiedicau coacerea grâului, făina produsă în casă nu putea reacţiona la drojdie. Printre ingredientele esenţiale ale pâinii, în afară de făina de grâu, albă, intermediară sau integrală, se numără şi bicarbonatul de sodiu şi laptele bătut sau acrit. Se poate folosi şi lapte proaspăt, dar atunci trebuie adăugat şi un praf de bitartrat de potasiu. La reţeta de bază a aluatului nu se mai adaugă nimic altceva decât un vârf de cuţit de sare şi unul de zahăr. Pâinea poate fi coaptă în formă, la cuptor sau prăjită ca lipiile într-o tavă. Ea este modelată imediat după frământarea aluatului, care nu trebuie să se odihnească mai mult de 15 minute. Pe suprafaţa pâinii se crestează o cruce adâncă, pentru ca aluatul să se coacă uniform şi pâinea să poată fi ruptă cu uşurinţă în patru bucăţi.

Brioşa lui Runeberg
Runeberg a fost un celebru poet finlandez. El a creat o prăjitură care astăzi îi poartă numele. Aceasta poate fi cumpărată din magazine doar în ziua de 5 februarie.

Ingrediente: un ou, 150 g zahăr, 100 ml cremă de cafea, 80 grame pudră de migdale, 150 grame prăjitură uscată fărâmiţată, un cubuleţ de unt, 500 g făină, o linguriţă de drojdie de bere pudră, zahăr pudră pentru decorare, sucul de la o lămâie.

Preparare: Bateţi ouăle cu zahărul. Adăugaţi crema de cafea, pudra de migdale şi prăjitura uscată fărâmiţată, apoi untul topit şi sucul de lămâie. Amestecaţi totul foarte bine. Încorporaţi făina şi drojdia de bere. Puneţi compoziţia în tavă cu formă de brioşe şi lăsaţi timp de 15 minute în cuptorul în prealabil încălzit. Pudraţi cu zahăr. Brioşele pot fi stropite şi cu puţină esenţă de rom.

Aspic de creveţi norvegieni cu bere
Ingrediente: 150 g creveţi norvegieni decorticaţi, 3 mere tăiate, arpagic tăiat fin, 200 ml supă de peşte, 50 ml bere, zeamă de lămâie, sare, piper alb, două plicuri cu gelatină

Preparare: Rupeţi în bucăţi mari creveţii şi amestecaţi-i cu merele şi arpagicul. Păstraţi câţiva creveţi întregi pentru decorare. Puneţi supa de peşte să se încălzească. Preparaţi gelatina, conform instrucţiunilor, apoi puneţi-o în supă. Adăugaţi berea, sucul de lămâie şi asezonaţi cu sare şi piper. Repartizaţi amestecul creveţi/mere/aspic în boluri şi acoperiţi cu supă. Acoperiţi bolurile cu folie de plastic şi puneţi-le la rece. Înainte de servire, scufundaţi bolurile pentru câteva secunde în apă caldă pentru a ajuta să se dezlipească.

Supă de somon fumé
Ingrediente: 600 g somon fume, un nap, 3 morcovi, două cepe, un litru de supă de legume, un litru de supă de peşte, o legătură de mărar, sare, piper roşu, piper alb, ulei de măsline.

Preparare: Fierbeţi toate legumele tăiate în bucăţi mari. Adăugaţi uleiul. Fierbeţi peştele într-un litru de apă, apoi turnaţi supa de peşte peste cea de legume. Asezonaţi după gust, apoi presăraţi mărarul tăiat mărunt înainte cu un minut de a lua oala de pe foc, pentru a nu-şi pierde culoarea. Se serveşte fierbinte.

Somon marinat în cetină de brad cu sos de muştar
Ingrediente: 1,2 kg somon, 50 g zahăr, sare după gust, 15 boabe de piper alb, 20 ml gin, cetină de brad.Pentru sos: 10 g muştar, 50 g zahăr, două linguri de oţet, 200 ml ulei, mărar, sare şi piper.

Preparare: Spălaţi fileurile de somon, apoi ştergeţi-le cu un prosop absorbant. Măcinaţi boabele de piper şi amestecaţi cu sarea şi zahărul. Puneţi o parte din fileuri într-un vas adânc. Presăraţi jumătate din amestecul de mirodenii şi aşezaţi cetina de brad. Celelalte fileuri se presară cu amestecul de mirodenii rămas şi se aşază peste primul fileu. Se lasă câteva ore la temperatura camerei. Se pune la rece pentru 24 de ore. Pentru sos amestecaţi muştarul, zahărul şi oţetul. Adăugaţi uleiul, apoi sare şi puţin piper. La final puneţi mărarul şi amestecaţi.