Întâiul călugăr

Despre Cuviosul Antonie cel Mare, pomenit de Biserica Ortodoxă la data de 17 ianuarie, se spune că a în­făptuit multe minuni de-a lungul vieţii.

La mijlocul lui ianuarie vine timpul Circovilor de iarnă, atunci când, timp de trei zile (16-18 ia­nuarie), sunt sărbătoriţi prin tradiţie sfinţii Bisericii (se pare că numele acestei sărbători populare provine din limba slavă – “ţerkovnîie sviata” – sfinţii Bisericii). Despre Cuviosul Antonie cel Mare, pomenit de Biserica Ortodoxă la data de 17 ianuarie, se spune că a în­făptuit multe minuni de-a lungul vieţii.

Minuni de demult

Una dintre ele este menţionată în lucrarea “Vieţile sfinţilor”: “Într-o vreme el avea trebuinţă să treacă râul Nil, ca să cerceteze pe fraţi, însă râul era plin de crocodili, dar făcând rugăciune, s-a suit pre crocodili, el şi fraţii cei împreună cu dânsul, căci luntre nu aveau, şi au trecut nevătămaţi.” O altă poveste populară aminteşte cum, pe vremea în care Antonie cel Mare era călugăr la Kiev (tradiţia populară spune de altfel că el a fost primul călugăr), diavolul a vrut să-i încerce credinţa şi s-a ascuns sub o oală din chilia în care se ruga sfântul. Printr-o minune, Cuviosul Antonie a acoperit cu totul oala, iar diavolul nu a mai putut să iasă cu nici un chip. Se mai spune că sfântul s-a înduplecat să-l lase să plece numai după ce a fost purtat în spinare şi prin văzduh până la Ierusalim. Pentru că, în general, Cuviosul Antonie i-a ajutat pe oameni în lupta împotriva duhurilor necurate, se crede că acesta avea pu­terea de a înlătura toate vrăjile.

Poveşti şi obiceiuri

Pe de altă parte, alte poveşti po­pulare relatează “peripeţiile” lui mai puţin obişnuite. De pildă, “Antonie cel Mare, înainte vreme, a fost hoţ de vite. A furat boii lui Sfântul Ilie şi, ca să scape de urmăririle oamenilor acestuia, s-a ascuns în sobă. Sfântul Ilie, nevoit fiind, şi-a cumpărat cai şi trăsură de foc, cu care se plimbă prin cer”. (Speranţia Th. – “Răspunsuri la chestionarul de sărbători păgâneşti”)

Gospodarii ţin această zi pentru a fi feriţi de primejdii, mai ales atunci când, aflaţi la drum, ar putea să se întâlnească cu jivinele pădurii. Tradiţia spune că cei care nu lucrează în această zi nu se vor îmbolnăvi de ciumă, de boli de stomac şi nici nu vor înnebuni. Dar mai ales cei care-l vor cinsti cum se cuvine nu vor avea de suferit de arşiţa verii şi de dogoarea soarelui.

Pangasius cu legume

Ingrediente: 250 g pangasius file, un pahar de vin alb, ulei de măsline, două lămâi, oregano, un dovlecel, 100 g broccoli, o ţelină, un morcov, doi cartofi mici, 100 g boabe de porumb din conservă, o crenguţă de rozmarin, sare, piper, parmezan.

Preparare: Fileurile de pangasius se crestează uşor, se presară oregano uscat măcinat mărunt, sare şi piper. Se aşază fi­leurile într-o tavă cu ulei, apoi se toarnă vinul alb şi sucul de la o lămâie. Se dă tava la cuptor şi se lasă până când peş­tele este gata. Uleiul de măsline (sau untul) se încinge într-o tigaie şi se călesc legumele tăiate. Legu­mele pot fi fierte puţin înainte de a fi prăjite sau se pot folosi le­gu­me congelate. Se con­dimentează cu sare, piper, oregano şi roz­ma­rin. Fileurile de peş­te se servesc alături de legumele călite, se decorează cu crenguţe de rozmarin, felii de parmezan şi de lămâie.