În calendarul popular, Sfinţii Mihail şi Gavriil se sărbătorec timp de trei zile, la fel ca în poveşti. Prima zi, 8 noiembrie, mai este numită şi "capul Arhanghelului", pentru ca următoarele două să poarte numele de "mijlocul" şi "coada" Arhanghelului. Importanţa lor este foarte mare pentru că ei sunt cei care iau sufletele celor care mor, motiv pentru care Mihail stă aşezat mereu în dreapta lui Dumnezeu.
Poveste populară
O poveste populară spune că demult tare, oamenii aflaseră când avea să le vină sorocul, să moară, aşa că nimeni nu se mai gândea să mai muncească. Foametea care a cuprins pământul i-a pus pe Arhangheli pe gânduri. Ei au învăţat-o pe o bătrână din sat un descântec, astfel încât toţi oamenii să muncească de atunci înainte până în ziua morţii. Aşa se face că bătrâna a rostit descântecul primului om care trăgea să moară, iar acesta şi-a revenit printr-o minune, cerând de mâncare şi trăind de atunci vreme multă înainte. Bătrânii spun că această poveste populară se află la baza învăţăturilor despre muncă.
Tot în puterea Sfântului Mihail se află soarele şi luna, precum şi curgerea anotimpurilor pe pământ, după cum le e rostul. "Toamna, când e ziua lui, atunci se desparte vara, şi el dă vietăţile în mâna lui Sfântul Neculai de le poartă şi le hrăneşte pân' la Iordan, şi-atunci când sfinţeşte agheasma şi bate preotul cu piciorul în piatră, piatra crapă şi toate vietăţile se împrăştie, merg iar la mâna Arhanghelului." (Elena Niculiţă Voronca - "Datinele şi credinţele poporului român")
Moşii de Arhangheli
Gospodarii se feresc să lucreze la 8 noiembrie, orice lucru fiind mare păcat şi oamenii se vor chinui din răsputeri până să-şi dea sufletul. În schimb, se pregătesc ofrande alimentare care se dau de pomană, însoţite de lumânări şi covrigi, pentru sufletele răposaţilor. De asemenea, se pregătesc bucate mai de soi şi pentru familie, fiind astfel sărbătoriţi cei care poartă numele Arhanghelilor. Învăţăturile din bătrâni spun că taman la 8 noiembrie vremea va fi caldă şi însorită, amintind de zilele de vară.
Pastramă de porc cu varză
Ingrediente: un kg varză murată, 500 g carne de porc feliată, două linguri cu muştar, o lingură cu boia dulce, o lingură cu seminţe de chimen, 3 linguri cu untură, o frunză de dafin, 100 ml ulei de floarea-soarelui, sare, piper.
Preparare: Carnea de porc se unge cu un amestec din muştar, ulei, boia, sare şi piper. Se aşază pe o tavă, se toarnă o cană cu apă şi se introduce în cuptorul încins. Se coace până poate fi pătrunsă cu dinţii unei furculiţe, apoi se scoate pe un platou. Varza se taie fideluţă, se pune într-o oală împreună cu untura, frunza de dafin, sare şi piper. Se toarnă apă cât s-o acopere, se fierbe până se înmoaie varza, se presară seminţele de chimen şi se mai fierbe cinci minute. Se pune varza în farfurii şi se serveşte împreună cu carnea de porc caldă.
(Reţetă redactată de Alina-Ramona Anghel)
Citește pe Antena3.ro