Ingineria genetica intra in bucatarie

O echipa de cercetatori americani si olandezi de la Universitatea Maryland, SUA, a anuntat ca a reusit sa obtina in laborator carne din celule musculare. Aceasta este o premiera in domeniul clonarii.

O echipa de cercetatori americani si olandezi de la Universitatea Maryland, SUA, a anuntat ca a reusit sa obtina in laborator carne din celule musculare. Aceasta este o premiera in domeniul clonarii.

Ingineria genetica a inceput sa fie folosita si in bucatarie. Foarte curand nu va mai fi necesar sa omoram animale, pentru a pregati un gratar ca la carte. Carnea pentru mancare se va clona. Ba mai mult, oamenii de stiinta considera ca "pseudocarnea" este mai sanatoasa decat muschiul de animal pe care il gasim in prezent in vanzare. Unul dintre marile avantaje al acestui produs este faptul ca, fiind "crescut" in laborator, i se pot modifica anumite caracteristici. De exemplu, se poate reduce continutul de colesterol si se poate mari cantitatea de vitamine si de minerale. De acest lucru sunt siguri cativa cercetatori din Statele Unite ale Americii. "Am obtinut deja primele mostre de carne in eprubeta, pornind de la niste celule musculare, care au fost apoi «crescute». Ele au ajuns sa imite aproape perfect tesutul animalului viu", a declarat Jason Matheny intr-un interviu acordat cotidianului Bild, citat de ziarul Timpul din Chisinau.

SANATOS. Cu acest tesut s-a lucrat mult. El a fost intins si relaxat artificial, asemenea miscarii pe care o face muschiul unui animal viu. O alta reusita a cercetatorilor este faptul ca au putut sa "construiasca" mai multe straturi suprapuse de tesut. Tocmai aceasta calitate face ca fiecare carne sa aiba un gust propriu.

Echipa de cercetatori a fost ajutata si de cativa specialisti ai NASA. Ei s-au ocupat de izolarea celulelor musculare din carnea de vita, pasare sau peste si au clonat mai multe celule in jurul celor initiale. Aceasta nu este singura modalitate de clonare. Exista si posibilitatea de a dezvolta carne in eprubeta in jurul unor mici bile formate dintr-o substanta speciala, mentioneaza revista de specialitate Tissue Engineering. Carnea-minune, daca este corect crescuta, nu va fi atinsa nici de "boala vacii nebune", nici de salmonela.

NUTRITIV

Pana sa apara carne clonata in magazine, oamenii vor trebui sa se multumeasca cu cea de pe piata. Calitatea carnii si compozitia acesteia sunt corespunzatoare varstei si starii animalului de la care provine. Continutul proteic al carnii este de aproximativ 20%. Cea mai saraca in grasimi este carnea de vita si de vitel (6%-8%), iar cea mai bogata este cea de porc, cu un continut caloric de 30%. Valoarea nutritiva a carnii este mare, dat fiind continutul bogat in proteine, minerale si vitamine. In functie de gusturi, ea poate fi consumata fiarta, fripta sau tocata. Carnea pusa la fiert in apa rece pierde o parte din proteine si din sarurile minerale pe care le contine, in schimb aceasta se digera mult mai usor. Se asimileaza si se digera mult mai greu carnea de porc, de gasca, de rata, carnea afumata si salamurile grase. Desi bogata in vitamine, carnea de vanat (iepure, caprioara, mistret, prepelita) este saraca in grasimi si greu digerabila.