La tara - Unelte de "bucatarit"

Strachinile, talgerele, cociorva, budaiul, blidariu, cazanul, caldarea, ciubarasul, ceaunul sunt doar cateva ustensile care pe vremuri nu lipseau din gospodarie.

Bucataria la tara... Datina era ca bucatele sa nu se gateasca mai niciodata de barbati, ci numai de femei. "Asta-i treaba lor", spuneau batranii. Pe vremuri, in diverse zone ale tarii, locul unde se "bucatarea demancarea", in functie de anotimp, se numea intr-un anumit fel. Spre exemplu: in judetul Tecuci, iarna, bucatele se pregateau la vatra de foc si pe plita, iar vara in cotlon, care era facut din caramida nearsa, uns cu lut si varuit; in Muntenia i se spunea vatra, cuine sau cuhnie; prin alte parti ale tarii - chiler ori celar, cosar, cuptioriste, furna (cuptior), ietac, hoarna, gigna (jud. Vaslui), mal, patul, sandrama, sura.

In orice gospodarie mai instarita erau doua randuri de blide si unelte de facut bucatele: un rand pentru mancarurile de dulce, adica de frupt, si un rand pentru mancarurile de sec, adica de post. Mihai Lupescu, stralucit antropolog al bucatelor danubiano-carpatine, consemneaza: uneltele "cele de sec se intrebuinteaza numai in posturi, iar cele de frupt numai in caslegi, tinandu-se cele ce nu se pun in treaba ori in pod, sub costoroaba, ori in camara, pe polita". Iar daca se intampla ca era doar un rand de vase, a doua zi de la Lasata secului uneltele se fierbeau si se spalau cu lesie (apa fierbinte amestecata cu cenusa) si numai dupa aceea se foloseau. Ceaunele, oalele si tigaile se "ardeau" intai in cuptor si apoi se spalau.

BLIDARI. Toate vasele se pastrau intr-un dulap care se numea blidariu. In Ardeal i se zice almar. Aflat in ungherul casei, catre usa, in el se tineau blidele: "Strachini, strachinute, talgere, talgerele, linguri, lingurituri, furculituri, ceste, pahare, paharute, stecle s.a".

Un instrument nelipsit din bucatarie este cociorva. Se face din lemn sau din fier, in forma de semicerc sau de triunghi, cu o coada lunga. Cu ea se trage focul din cuptor cand se fac paine ori malai, placinte sau alivenci. Tot cu ea se scoate cenusa din sobe.

RETETA DE POST

In Postul Santei Marii, "cand incep a iesi cartofii si a fi buni de mancat", la tara se faceau mamaliga cu cartofi, barabule sau bulughene. Reteta a fost culeasa, in judetul Suceava, de Mihai Lupescu. Iata cum se face: "Se iei cartofi noi, se spala, se curata bine de coaja, caci cartofii noi se curata lesne de pelita, si se pun la fiert in ceaunul de mamaliga. Cand au fiert bine, se facaluiesc cu melesteul ori cu leafa si se pun peste ei sare si un pumn-doi de faina. Se lasa de fierb din nou, apoi se mesteca bine, se tipseste si se da in masa la mancare, rasturnandu-se. Ea se mananca goala cu sare, mai ales in perioada Postului Santei Marii, dar e buna si cu branza si lapte acru, cand nu mai este post".