Lecţie de bun gust - Tîrgului Ţăranului Român

Bucureştenii sosiţi în Piaţa Amzei duminică au putut asista la o lecţie inedită de educare a bunului gust. Organizat în cadrul Tîrgului Ţăranului Român de către Grupul de Iniţiativă « Radu Anton Roman », Primăria Sectorului 1 şi Convivium Slow Food Turda, evenimentul a reprezentat un mijloc de familiarizare a consumatorilor moderni cu produsele ce respectă vechile reţete şi tehnici, pregătite în satele româneşti.

Bucureştenii sosiţi în Piaţa Amzei duminică au putut asista la o lecţie inedită de educare a bunului gust. Organizat în cadrul Tîrgului Ţăranului Român de către Grupul de Iniţiativă « Radu Anton Roman », Primăria Sectorului 1 şi Convivium Slow Food Turda, evenimentul a reprezentat un mijloc de familiarizare a consumatorilor moderni cu produsele ce respectă vechile reţete şi tehnici, pregătite în satele româneşti.

O nouă perspectivă.  Rosemary Barron (director al Oxford Gastronomica, Preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Profesioniştilor Artei Culinare, autoare de carţi de educaţie culinară) i-a incitat pe gurmanzi, oferindu-le o nouă perspectivă, integrînd preparatele tradiţionale, obţinute doar din ingrediente naturale, într-o bucătărie modernă, adaptată ritmului vieţii de la oraş. Spaţiul ales, Tîrgul Ţăranului Român, organizat la fiecare două săptămîni în Piaţa Amzei, a cuprins laolaltă, duminică, tradiţii vechi de cînd lumea, preparate ca la mama acasă, dar şi tehnici culinare dinafara spaţiului românesc.

DEMONSTRAŢIE CULINARĂ.   Alimentele folosite pentru demonstraţia culinară au fost cumpărate chiar de la producătorii din Piaţa Amzei : brînză telemea şi caş, cîrnaţi pregătiţi ca la Fundata (Braşov), şunculiţă afumată din zona Botoşani, pîine coaptă în crustă de cenuşă ca în Transilvania, plăcinte « poale-n brîu » sau, gem (unele borcane conţineau chiar gem de porumbar sau măceşe), miere şi, nu în ultimul rînd, verdeţuri (cicoare, busuioc, mentă, leuştean, « limba mielului », tarhon, rucola). Rosemary Brown, o bună cunoscătoare a produselor tradiţionale româneşti, a punctat foarte bine esenţa acestei demonstraţii. « Tot ceea ce poţi cumpăra de aici este de foarte bună calitate. Dar atunci cînd trăim într-o epocă modernă, deşi cunoaştem aceste produse din tradiţie, avem nevoie de informaţii despre cum am putea să le folosim într-o manieră modernă. Nu trebuie întotdeauna să le mîncăm aşa cum făceau strămoşii noştri, ci le putem pregăti într-un fel deosebit, adaptat ritmului citadin. »

Aşa se face că în afară de şunculiţe afumate, păstrăv în hîrzob, cîrnăciori, caş, telemea şi plăcinte de tot felul, bucureştenii au putut degusta o salată cu multe verdeţuri sau brînză cu miere aşa cum se pot mînca pe malul Mării Mediterane. Fiecare ingredient a fost însoţit de către o povestioară, spre deliciul celor prezenţi. La sfîrşitul demonstraţiei, pofticioşii au putut degusta preparatele tradiţionale româneşti aflate în combinaţii inedite.