Magie de noiembrie

Cu multă vreme în urmă, ultima zi a lunii noiembrie marca încheierea şi începerea unui an. O parte dintre ritualurile sărbătorii dacice a Anului Nou s-au păstrat până în zilele noastre, găsindu-şi însă un nou rost. În noaptea dinaintea Sfântului Andrei, fetele se strâng şi confecţionează o păpuşă din cârpe, pe care o numesc apoi Andrei.

După ce o aşază pe ceea ce poate închipui un catafalc, fetele îl jelesc ca pe un mort, despărţindu-se astfel, simbolic, de anul cel vechi. În alte părţi, femeile se strâng la casa uneia dintre ele şi fierb mălai cu apă, pe care apoi îl mănâncă împreună, veghind ca noaptea să treacă cu bine. În acelaşi scop, se coc turte pe vatră care se aşază pe masă împreună cu un blid cu mujdei de usturoi.

VRĂJI CU ... USTUROI
De altfel, folosirea usturoiului nu este deloc întâmplătoare. Şiruri de usturoi se aşază la locurile de trecere, la geamuri şi tocuri pentru a ţine departe spiritele rele. Toate vasele din gospodării se întorc cu gura în jos, şi nimeni nu stă treaz de teamă să nu audă animalele care capătă grai numai în această noapte. Ca să-şi afle soarta, fetele fac un colac frumos împletit, care ascunde în interior un căţel de usturoi.

După ce se scoate din cuptor se lasă într-un loc ferit ceva vreme, fără a se umbla la el, se cercetează cu atenţie. Dacă usturoiul a încolţit şi a străpuns coaja colacului, e semn că urmează un an foarte bun. Dacă nu este nici un semn de vegetaţie, anul se anunţă plin de greutăţi. Tot cu usturoi sunt unse anumite obiecte de prin gospodării, asemănătoare cu cele ce au fost pierdute de-a lungul anului. Există credinţa că procedând astfel ele vor ieşi la iveală pe dată.

Crenguţa de măr ruptă din copac şi aşezată undeva în casă într-un vas cu apă va anunţa un an foarte rodnic pentru agricultori dacă va înflori până în prima zi din noul an. Un alt ritual poate aduce bunăstare şi linişte asupra satului. "Un flăcău care-i mai voinic şi mai curajos prinde un liliac, îl pune într-o oală de lut nouă şi se duce la hotar, unde au să se bată strigoii, şi îngroapă oala acolo. După şapte zile se duce iarăşi, o dezgroapă şi-n ea găseşte o greblă, un ţepoi şi o coasă.

Cu grebla aduce binele asupra satului, cu ţepoiul împrăştie răul şi cu coasa răpun pe duşmanii lor." (Th. Speranţia- "Răspunsuri la chestionarul de sărbători păgâneşti")

Tartă cu mămăligă la cuptor
Ingrediente: 250 g mălai, un litru apă, o ţelină mică, o ceapă, o rădăcină de pătrunjel, 100 g fasole albă boabe fiartă, 5 căţei de usturoi, 50 g măsline, 100 g roşii cherry, o linguriţă cu oregano, ulei de măsline, sare, piper.
Preparare: Apa se pune la fiert cu o linguriţă cu sare şi puţin piper. Când începe să clocotească se adaugă tot mălaiul şi se amestecă bine cu un tel ca să nu se formeze cocoloaşe. Ceapa şi usturoiul se curăţă de foi şi se toacă mărunt. Ţelina şi rădăcina de pătrunjel se curăţă de coajă şi se dau pe răzătoarea cu ochiuri mici. Se încing patru linguri cu ulei într-o cratiţă, se călesc legumele, se adaugă fasolea şi oregano şi se toarnă peste mămăligă. Se condimentează, se adaugă măslinele şi se amestecă. Se unge o formă de tartă cu ulei, se toarnă amestecul, se aşază deasupra roşiile tăiate în jumătăţi şi se coace la foc mediu până se formează la suprafaţă o crustă aurie.
• Reţetă redactată de Alina-Ramona Anghel