O săptămână de ritualuri

Primele nouă joi de după Paşte sunt "necurate", fiind mare pericol de boli. Oamenii se feresc să lucreze sau să intre în vie, ca să nu se abată asupra lor nenorocul.

Cei bolnavi, care au încercat în zadar să se vindece, se culcă noaptea lângă un frasin, existând credinţa că până la sosirea zorilor li se va arăta în vis leacul potrivit. Femeile dau de pomană preparate pe bază de peşte, ouă roşii, colaci, băutură, străchini şi ulcele din lut.

VINEREA SCUMPĂ
În Vinerea Scumpă (9 aprilie), apa are puteri magice, astfel încât oricine bea apă dintr-o fântână, izvor sau râu se însănătoşeşte de toate bolile pe care le-ar avea. Despre Izvorul Tămăduirii, loc care a vindecat foarte mulţi oameni de-a lungul timpului, circulă multe poveşti. Una dintre ele spune că "Maica Domnului, în apropiere de Ierusalim, a făcut un puţ. În ziua aceasta iese apă şi care bea se tămăduieşte; dacă cade vreun om în el, apa îl scoate afară, ca să nu se strice. Oamenii care beau agheasmă din aceasta şi sunt bolnavi se înzdrăvenesc." (Th. D. Speranţia - "Răspunsuri la chestionarul de sărbători păgâneşti")

Doar în această zi ies la suprafaţă izvoare noi, de care să se bucure toţi cei însetaţi sau plecaţi la drum. Este mare păcat ca cineva să nu ţină această zi cum se cuvine, pentru că nu va avea apă odată trecut pe tărâmul celălalt. Pentru a îmbuna cerul să trimită ploaie peste câmpurile însetate, preoţii merg cu icoanele pe ogoare, unde ţin slujbe sub cerul liber.

PAŞTELE BLAJINILOR
În lunea din a doua săptămână de Paşte, numită Paştele Blajinilor, oamenii ies la câmp, unde se ospătează cu ouă roşii, pască şi cozonaci. Nu sunt uitaţi nici cei răposaţi, pregătindu-se bucate de soi, care se împart vecinilor. Se spune că în casele unde nu s-a dat nimic de pomană vor veni noaptea sufletele rătăcitoare să ceară. Blajinii sau rohmanii sunt creştini plecaţi în depărtări şi care au uitat când se apropie timpul fiecărei sărbători.

Ei sunt anunţaţi de sosirea Paştelui de cojile de ouă din care s-a făcut pasca în săptămâna dinainte de Duminica Mare.

 

Salată de peşte cu castraveţi
Ingrediente: 4 castraveţi verzi, un macrou afumat, o ceapă, doi ardei capia, un morcov, două roşii, o lingură cu pastă de tomate, 200 ml vin alb sec, 75 ml ulei de floarea-soarelui, piper, sare, cimbru.

Preparare: Cepele se curăţă de foi, se spală şi se taie cubuleţe. Roşiile se spală, se curăţă de pieliţă şi se toacă. Ardeii capia se curăţă de seminţe, se spală şi se toacă mărunt. Morcovul curăţat de coajă se spală, se fierbe şi se taie cubuleţe. Se încinge uleiul într-o cratiţă, se pun ceapa şi ardeii şi se călesc zece minute. Se adaugă morcovul, roşiile şi pasta de tomate dizolvată în vinul alb. Se condimentează, se amestecă şi se lasă să fiarbă până scade puţin. Se ţine să se răcească complet, se amestecă bine cu macroul afumat tăiat bucăţele sau fâşii subţiri, puţin cimbru, se pune în boluri şi se decorează cu felii de castravete verde.

● Reţetă redactată şi realizată de Alina-Ramona Anghel