Tii, dar ce obrajor de piersica ai!" Si mana bunicului se intinde spre obrazul ei rumenit de soare. Nepoata rade - cu ochii, cu gura, cu toata fiinta - si-atunci bunicul o astampara din rasul asta cu o poveste cu talc.
Din sumar: Reteta de suflet / Reteta de vedeta - Dana Marinescu / Piersica - roza fructelor / Painea: hrana sau amenintare? / Painea cea de toate zilele / Bere acrisor amara / Hangiul helvet / Carul de foc / Vara, pe ulita traditiilor vii / Retete de acasa / Gastronomul vacantelor / Savoarea padurii / Macinat marunt / Retete

PIERSICI CU TALC

Tii, dar ce obrajor de piersica ai!" Si mana bunicului se intinde spre obrazul ei rumenit de soare. Nepoata rade - cu ochii, cu gura, cu toata fiinta - si-atunci bunicul o astampara din rasul asta cu o poveste cu talc. "Era odata un taran care avea patru fii si fiecaruia i-a dat cate o piersica. Cel dintai a mancat fructul si a aruncat samburele, apoi s-a intors la taica-su sa-i mai ceara, ca tare buna fusese. Al doilea a mancat si el fructul aromat si a ingropat samburele in pamant, sa creasca un piersic din el si sa dea roade pentru alti tanci. Taica-su l-a mangaiat pe crestet bucuros ca o sa aiba cine-i mosteni dragostea pentru pamant. Al treilea a vandut piersica si-a scos venit pe ea. «Tu o sa fii negustor bun!», i-a spus. Al patrulea a auzit ca un vecin e bolnav, asa ca i-a dus lui piersica. «Tu, fatul tatii, orice cale o sa urmezi in viata, o sa fii om cu suflet mare!»" Fata s-a oprit din ras. Apoi, privindu-l sagalnic, i-a zis:
"Bunicutule, daca vrei, eu iti dau matale obrajii mei!".
Obrajii de piersica.