Paserile cerului

Taman la vremea Sfântului Vlasie (pomenit de Bise­rica Ortodoxă la 11 februarie) începe a se dezlega limba păsărilor, semn că primăvara este aproape.

Cel care nu ţine această zi nu va auzi cu nici un chip cum cântă păsările din Rai, un pri­vilegiu de care au parte doar acele suflete care au trăit toată viaţa după preceptele creştine. Copiii încep a ieşi la joacă pe afară şi se feresc să mănânce ceva umblând dintr-un loc în altul prin casă, spre a nu da prilej păsărilor cerului să mănânce semănăturile.

FĂPTURILE LUI DUMNEZEU
Dintre toate făpturile pământului, păsările se bucură de multă preţuire, fiind plămădite chiar de mâinile lui Dumnezeu. O poveste populară, culeasă din localitatea Horecea, aminteşte de un fapt miraculos din copilăria lui Iisus Hristos. "Paserile cari zboară şi sunt bune de mâncat le-a făcut Dumnezeu. Se jucau mai mulţi copii pe toloacă, făcând pase­rile din lut, şi făcea şi Domnul Hristos cu dânşii. Ale lor nu zburau, rămâneau aşa, lut, dar ale Domnului Hristos, îndată cum le făcea, zburau. Copiii s-au dus acasă şi le-au spus la părinţi: "Este cu noi un băiat care, cum face vrăbii, paseri din lut, îndată zboară". "Acela trebuie să fie năzdrăvan", ziceau părinţii." (Elena Niculiţă Voronca - "Datinele şi credinţele poporului român")

DARURI LA NUNTĂ
Găina este unul dintre darurile ce se aduc la marile momente de trecere din viaţa omului. Astfel, mirele şi mireasa aleg câte o găină din curte, dintre cele mai frumoase şi mai sănătoase, şi o oferă preotului înainte de nuntă. După petrecerea de la nuntă, unde de regulă mirii se înfrânează să mănânce carne ca să nu aibă copii bolnavi, mama miresei îi dă fetei să ducă la noua ei casă o găină friptă, colaci şi ceva rachiu într-o cană.

Prin părţile Botoşanilor, doar bărbaţii au voie să taie găinile, grija femeilor fiind să le jumulească şi să le pregătească aşa cum se cuvine pentru masă. "Găini nu se cade să taie femeia, că are rândurile şi se cheamă că şi găina e încruntată. Numai bărbaţii pot să taie, dar femeile caută mijloace să pară găinii că sunt bărbaţi ş-apoi taie." (Elena Niculiţă Voronca - "Datinele şi credinţele poporului român")

Ciorbă de pui
Ingrediente: un pui, două cepe, trei cartofi, doi morocvi, o conservă de roşii, un păstârnac, o jumătate de ţelină, borş (poate fi înlocuit vara cu corcoduşe sau cu aguridă toamna), o legătură de pătrunjel, sare, piper, cimbru, smântână, ou.
Preparare: Puiul se curăţă, se tranşează şi se spală foarte bine. Se pune la fiert într-o oală cu apă clocotită şi sare.
Se ia spuma din când în când, apoi se adaugă legumele tocate. Se lasă să dea câteva clocote şi se pun roşiile descojite şi tocate, împreună cu sucul din conservă. Se acreşte cu borş, apoi se presară sare, piper şi cimbru uscat. La sfârşit se poate drege cu ou sau cu smântână.
Se serveşte cu pătrunjel proaspăt, mămăligă şi ardei iute.