Poveşti de viaţă cu evrei de ieri şi de azi

Stând de vorbă cu evreii am aflat poveşti de viaţă ce datează încă dinaintea primului război ­mondial… S-a întâmplat la 24 martie, la Muzeul Ţăranului Român, cu ocazia deschiderii expoziţiei “Martori evrei ai unui secol românesc”.

Stând de vorbă cu evreii am aflat poveşti de viaţă ce datează încă dinaintea primului război ­mondial… S-a întâmplat la 24 martie, la Muzeul Ţăranului Român, cu ocazia deschiderii expoziţiei “Martori evrei ai unui secol românesc”. Expoziţia de fotografii, ce cuprinde 100 de panouri împărţite pe zece teme, este deschisă publicului până la 14 aprilie. Fotografiile, care datează din anii 1880 până în anii 2000, prezintă aspecte importante din viaţa evreilor români.

Explorarea universului evreiesc a continuat la Clubul Ţăranului, acolo unde s-a desfăşurat prima seară culturală din seria “Povestea vecinilor”, cuprinsă în proiectul PUZZLE. Proiectul care are ca scop încurajarea ­comu­nicării interetnice. La Clubul Ţăra­nului, oaspeţii au putut admira crochiurile pictoriţei Tia Peltz, au ­gustat spectacolul pus în scenă de ­Roxana Guttman şi de Ruby Rosenfeld, actori ai Teatrului Evreiesc de Stat şi au ascultat muzică evreiască, interpretată de grupul vocal Menora.

 

Meniu

Nu au lipsit nici preparatele tradiţionale, care au reprezentat deliciul serii. Din meniu nu au lipsit peştele umplut (gefilte fish), prăjitura de Purim (humăntaşen) şi varenikis.

Sybil Benun, membră a comunităţii evreieşti, ne-a dezvăluit chiar şi câteva reţete. Spre exemplu, prăjitura de Purim se face din: 10 ouă, 20 linguri de ulei, 15 linguri de zahăr, un praf de copt (stins cu puţin oţet), coaja de la o lămâie, 600 g făină. Umplutura se obţine dintr-un pahar de apă, unul de zahăr şi 300 g nuci măcinate. Peste albuşurile bătute spumă se adaugă galbenuşurile, zahărul şi coaja de lămâie. Se amestecă bine şi se pun făina şi praful de copt. După ce a stat aluatul la crescut 30 de minute, se întinde o foaie din care se decupează forme rotunde. Se­parat zahărul, apa şi nuca pentru um­plutură se fierb 10 minute, cât să se omogenizeze. Se aşază umplutura şi se strânge fiecare formă în trei colţuri.

 

Comunicare

Despre semnificaţia acestei seri am vorbit cu Aurel Vainer, ­preşe­dintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. “Pentru noi, evreii, înseamnă foarte mult în­tâlnirea de astăzi, care este un pas spre o mai bună cunoaştere inte­r­etnică. Iar cunoaşterea înseamnă înţelegere, înseamnă armonie. Am avut o mare satisfacţie să văd că la eveniment au participat mulţi oa­meni care aparţin altor etnii, dor­nici să afle lucruri noi despre comunitatea evreiască.”