Pentru multi, somonul este o delicatesa. Carnea de culoare rosie, gustul fin, dar nu in ultimul rand pretul piperat l-au recomandat ca hrana a celor instariti. Astazi, pretul a scazut si se pot bucura de el tot mai multi gurmanzi.
de CRISTINA ANDREEA CATANA | |
GASTRONOMIE | |
|
COMUN. Somonul nu mai este un peste doar pentru cei instariti |
Pentru pescari si bucatari, somonul este considerat regele apelor. Primul lucru care ii atrage pe acestia este culoarea carnii, diferita de cea a celorlalti pesti. Poate fi de o nuanta pala de roz pana aproape de rosu.
Traditiile legate de prepararea somonului sunt foarte diferite. Daca indienii din America de Nord prefera sa il afume foarte puternic, in Europa, scotienii il lasa mult mai putin la foc. Indienii privesc somonul cu respect, avand ritualuri speciale legat de pescuitul si prepararea acestuia. Il asociaza cu viata, pentru ca, prima data cand au venit pe taramul american, acest peste i-a hranit atat trupeste, cat si spiritual. Primul somon prins de acestia la inceputul anului este impartit de toti membrii tribului intr-o ceremonie speciala, iar oasele ii sunt aruncate in mare pentru a se asigura ca anul viitor va fi la fel de abundent.
CALATORIA. Somonul are un ciclu de viata interesant. Nu dupa mult timp de viata, somonul pleaca din rau catre mare, unde sta trei-patru ani. In primavara, cand atinge maturitatea, se intoarce in apele de unde a plecat pentru a depune icre. Specialistii isi pun si acum intrebari despre modul in care somonul reuseste sa se intoarca in aceleasi ape din care a plecat. Gurmanzii stiu insa ca, in perioada dinaintea intrarii in apele native, somonul are carnea cea mai gustoasa si mai aromata.
INOVATII. Astazi, cei mai multi somoni pentru consum sunt crescuti in ferme piscicole, unde sunt hraniti in mod stiintific, nu neaparat pentru a avea o carne mai gustoasa, ci pentru a creste mult mai mari. Li se dau morcovi maruntiti pentru a imprima carnii o culoare mult mai intensa. Cele mai multe ferme piscicole in care sunt crescuti somonii sunt in Norvegia, tara care a si inventat acest concept. Aceasta modalitate de inmultire a acestei specii de peste a facut ca pretul somonului sa scada foarte mult. Cel mai bun somon este cel proaspat, dar au fost inventate numeroase metode de conservare pe termen lung. Specialisti sunt scotienii si irlandezii, dar nu lor le apartine tehnica. Au preluat-o de la evreii din Sankt Petersburg si Tallin, populatie care a migrat de la noi din tara pe aceste taramuri.