x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Restaurantul era vestit pentru bucatele sale gustoase - Micii de la Iordache

Restaurantul era vestit pentru bucatele sale gustoase - Micii de la Iordache

de Anna Borca    |    21 Ian 2006   •   00:00
Restaurantul era vestit pentru bucatele sale gustoase - Micii de la Iordache

Se pare ca istoria mititeilor a inceput la restaurantul "La Iordache", din Str. Covaci nr. 3, iar nasul lor, adica cel care le-a dat numele de "mici", a fost umoristul N.T. Orasanu.

Sfarsit de secol al XIX-lea - primele decenii ale secolului al XX-lea... Restaurantul "Iordache", supranumit "La o idee", Strada Covaci nr. 3, aflata in centrul istoric al Capitalei. Cladirea exista si acum. Pana mai ieri era un magazin cu mobila de lux al Consignatiei. Cine n-a auzit in acea vreme de acest local? Scriitori, politicieni, diplomati, militari, ziaristi, artisti - gourmet, gurmand si gourmandise (pre romaneste - lacom sau mancau) ai Bucurestilor i-au trecut pragul. Se spune ca si-ar fi capatat o faima mai mare din ziua in care hatrul poet si gazetar N.T. Orasanu, intr-un moment de inspiratie umoristo-gastronomica, i-a alcatuit un meniu original, botezand in stilul sau mucalit preparate, bauturi etc. Nepretuitul memorialist C. Bacalbasa a consemnat "lista de bucate" Ã la Orasanu: Painea - o abundenta, Gheata - crema de Siberia, Scobitoarea - o baioneta, Tacamul - un regulament, tuica - o idee, Socoteala - protocolul, Carnati mici - mititei, Carnati mari - patricieni, Ardeiul rosu - o torpila, Varza acra - originara de la Belgrad, Sticluta de vin de 1/4 - o pricina, Ocaua de vin si borviz la racoritoare - o baterie, Apa - o naturala, Pahare pentru vin - semiplutoane, Cafea turceasca - un taifas.

ISTORIA MICILOR. Tot aici, "La Iordache", se carcoteste ca a inceput si istoria mititeilor. Cum s-a intamplat? Intr-una din seri, cand consumul "infometatilor" a facut ravagii, se terminase rezerva de mate pentru carnati. Hazosul ziarist ii numea "patricieni". In fata acestei situatii neprevazute, patronului Iordache i-a venit inspiratia sa friga "patricienii" pe gratar fara invelis, dar intr-o forma mai mica. La tocatura, insa, Iordache a mai adaugat cateva condimente: chimen, cimbru, piper, bicarbonat si putin salpetru. Din acea seara, ei au devenit specialitatea casei, primind denumirea de "mici", "botezatorul" lor fiind Orasanu. Sa reamintim si alte bunatati care se aflau in meniul "casei": tuzlamaua, sarmalele cu mamaliguta, paceaua (mancare cu carne de picioare de bou sau berbec, cu sos de otet cu ou), varza cu carne, ghiveciul macelaresc, gratarul, stropite din belsug cu vestitul vin de Dragasani. Bineinteles, picantele si gustoasele bucate erau digerate mai bine si datorita maiestriei renumitilor lautari ai vremii: Cristache Ciolac, Nicolae Buica, Lica Stefanescu, Alexandru Leon, Jean Marcu, Fanica Luca, Ionescu Gaina si altii.

AMINTIRI. Tot din "nobila barfa" a vremii mai aflam cate ceva din atmosfera de odinioara de "La Iordache": "In acest local, unde puteai auzi rimele sprintare ale celor mai iscusiti poeti, umoristi si epigramisti ai Bucurestilor, la inceputul secolului exista o atmosfera familiala, creata de cativa virtuosi ai cantecului popular romanesc, care-i dadeau un farmec aparte."

CARAGIALE
"La Iordache se abateau marii artisti dupa succesul de la Ateneu si tot aici se intalneau o data pe an, dupa adunarea generala, membrii «Sindicatului Ziaristilor». La Iordache venea adeseori marele Caragiale, insotit de amicii sai unde, in fata paharelor pline cu vestitul vin din Dealul Mitrofanilor si a cate unei cesti cu «taifas», il apucau zorile..."
×
Subiecte în articol: gastronomie iordache