|
Stam, cum zic, la fereastra, cand suna telefonul si vocea de la capatul firului imi aduce dintr-o data aminte de o alta primavara cu iezi si cornite - de-adevaratelea, de data asta - langa Remetea Chioarului, in Maramures, cand se adunasera turmele toate, inainte de plecarea la pasunat. Stana maramureseana, cu toate ale ei, se etalase atunci parca pe vaile dimprejur, de ziceai ca la inceputurile Lumii, Dumnezeu o stana isi dorise sa fie Pamantul, si Raiul tot o stana era. Obiceiul in sine ma tulburase, dar parca si mai tare imi starnea pofta mirosul dulce si intepator de lapte si de branza, care inundase valea. Si dinaintea ochilor mi se parea ca am o uriasa fata de masa verde, cu flori albastrii, pe care luceau in soare bulzurile galbene cu branza albaâ¦
Ei, si daca tot am pomenit de bulzul asta - pana nu m-apuc sa insir toate bucatele cele intinse pe dealuri - ia sa va dau reteta, ca poate vi s-o fi facut pofta!
Sa iei mai intai un litru si jumatate de lapte pe care-l pui la fiert, adaugandu-i putina sare. Cand vezi ca a dat in clocot, toarna in ploaie 400 de grame de malai (din acela "adevarat", adus de la moara) si lasa ceaunul pe foc inca vreo zece minute, amestecand intruna. Rastoarna balmosul asta pe un fund de lemn (de tei, ca-i mai moale si mamaligii pare sa-i fie mai drag sa se lipeasca de dansul), taie-l in cuburi de marime potrivita si umple-le cu branza (vreo 300 de grame) amestecata bine dinainte cu 100 de grame de unt. Rotunjeste fiecare bucata cu amandoua mainile, muiate inainte in putina apa calda, sa nu se lipeasca de degete. Pune fiecare bulz ("urs de mamaliga" ii mai spune prin partile Neamtului) cu mare grija intr-o tava, pe care ai uns-o cu unt si lasa tava la cuptor pana ce se rumenesc bulzii frumos. Si bulgarele asta rumenit se mananca fierbinte, cu smantana rece si cu prietenii alaturi, sa te bucuri de ei, de miei si de iezii cei tineri.
Citește pe Antena3.ro