Tendinţe - Suveniruri culinare şi crame-pensiuni

În perioada vacanţei de iarnă, turiştii veniţi în Europa au cheltuit zeci de miliarde de euro pentru a cumpăra suveniruri de o factură cu totul aparte. Este vorba despre produse culinare, specifice ţării, regiunii sau chiar localităţii pe care turiştii au vizitat-o, în săptămânile în care au petrecut Crăciunul sau Anul Nou.

CLASAMENTE ITALIENE
Un sondaj realizat de siteul www.coldiretti.it la începutul anului 2009 subliniază faptul că 63 % dintre turiştii străini consideră că produsele culinare sunt una dintre mărcile recognoscibile ale Italiei, în vreme ce doar 24% pun cultura şi artele pe primul loc, 8% consideră moda în top, iar tehnologia şi sportul au fiecare câte două procente în acest clasament al… suvenirurilor "made in Italy". Diferite sortimente de "formaggio" sau "prosciutto", dar şi… fasole specifică pentru Toscana ori limoncello de Sardinia se numără printre cele 4.396 de produse alimentare tipice cumpărate de turişti pentru a le reaminti emoţiile plăcute pe care le-au trăit în Italia. Cât despre vinuri, nu mai puţin de 477 de sortimente au fost achiziţionate de turişti, ca suveniruri. Un alt clasament relevă faptul că, pe naţionalităţi, scandinavii şi americanii se numără printre turiştii cei mai interesaţi de gastronomia specifică Italiei, în vreme ce est-europenii (între ei aflându-se şi conaţionalii noştri) şi chinezii preferă să cheltuiască banii mai mult pe obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte.

În condiţiile în care se întrevede deja o schimbare de optică a agenţilor de turism din Europa, care încearcă să vină cu programe noi pentru a atrage turiştii (pe o piaţă ce riscă să scadă, în contextul crizei mondiale), turismul enogastronomic a marcat deja, în Italia (ca şi în alte state occidentale) un punct important, în această minivacanţă de iarnă. Tendinţa a putut fi observată încă din ultimii 10 ani în mai multe ţări europene (şi nu numai), unde au început să se înmulţească festivalurile gastronomice, în vreme ce multe localităţi îşi arogă, temporar, titlul de "cetate a gustului".

ÎN ROMÂNIA
Ţările est-europene, printre care se numără şi România, încep, încet-încet, să fie atinse şi ele de acest suflu nou, în ceea ce priveşte pachetele turistice pentru străini. Mai mult decât atât, festivalurile enogastronomice, realizate uneori de mici comunităţi locale ori de breaslă, încep să adune, temporar, un grup mare de turişti (români şi străini) care ridică, în zonă, vânzările unităţilor din domeniile ospitalităţii şi restauraţiei. Chiar dacă, în România, nu putem încă vorbi despre un turism enogastronomic veritabil, agroturismul, ca şi turismul ecologic, au câştigat teren în ultimul deceniu, iar în rândul proprietarilor şi managerilor de pensiuni începe să se vadă deja schimbarea de mentalitate. Din păcate, aceste oferte reprezintă foarte puţin, procentual, în oferta turistică românească internă sau destinată turiştilor străini care vin în România. Pentru aceştia din urmă, provocările culinare se limitează, încă, la câteva feluri de mâncare general valabile – sarmale, bulz, tochitură, papanaşi –, în lipsa exploatării eficiente a produselor culinare tipice fiecărei zone.

CRAME-PENSIUNI
O dimensiune nouă pentru anul 2009, în ce priveşte dezvoltarea turismului enogastronomic, în România, este dată de posibilitatea de a accesa fonduri europene sau ale Ministerului Agriculturii. Cristina Partal, preşedintele ANTREC România, ne semnalează: "În România a crescut numărul cramelor particulare, care pot fi incluse pe un «drum al vinului». De asemenea, pentru ca tinerii care au moştenit o vie, au crescut şansele să le dezvolte, orientându-se în acelaşi timp şi către domeniul turistic, prin accesarea fondurilor nerambursabile. Se creează astfel oportunitatea de a înfiinţa tot mai multe crame-pensiuni, unde să existe atât activitate de producţie viti-vinicolă, cât şi activitate de turism. Acest aspect începe deja să se observe la nivel local. În zona Buzăului, de exmplu, la Dealul Mare, sunt multe crame particulare mici, care încep să îşi facă o strategie de dezvoltare după modelul celor din regiunile viti-vinicole ale Franţei, diversificându-şi activitatea şi folosind la maximum potenţialul turistic al regiunii. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, prin Măsura 3.1.2 ajută fermierii, iar prin Măsura 3.1.3 încurajează dezvoltarea pensiunilor agro-turistice. Este pentru prima dată când se dau bani pentru dezvoltarea de astfel de afaceri. Însă, pentru aceasta, cel care accesează fondurile nu este suficient să aibă o pensiune, ci trebuie să fie producător de ceva: de vin, de brânzeturi, de produse tradiţionale din carne etc."