Cu vedere la plaja - 3 august 2004

Jurnal de Litoral

Nu-mi vine sa cred ca exista persoane care vin la mare si, dupa cateva zile, abia asteapta sa plece acasa. Dar vorba lui Mugur Mihaescu: exista o explicatie. Ba chiar mai multe: m-am nascut in Constanta, si-n zodia Pestilor. Adica semn de apa. Din cand in cand ma apuca dorul de mare, asa cum ma apuca dorul de mama. A doua zi m-am urcat in tren si ma duc s-o vad macar pentru o zi. Nu vin neaparat sa stau la soare ca sa ma bronzez. Pentru asta s-a inventat solarul. Imi place sa ascult cantecul valurilor. Sa stau pe stanci si sa s-o privesc. Ori sa ma izolez in vreun colt uitat de lume. Cum ar fi, sa zicem, Cherhanaua fara nume din Olimp. Unde nu e nici o cladire pe o raza de cativa kilometri. Nu trece pe langa ea decat trenul. Am vazut marea iarna, cand sunt valurile cat casa. Iar anul acesta m-am trezit cu noaptea-n cap sa vad rasaritul de soare. Daca m-as fi apucat sa pictez un tablou, mi-ar fi fost suficienta o singura culoare. Caci, spre deosebire de Mediterana, care are o gramada de nuante, Marea Neagra e... un albastru infinit. Aseara avea exact culoarea cerului. Nu stiai care si unde incepe. Asa cum recunosc dintr-o mie parfumul omului iubit, care persista in camera chiar si dupa ce-a plecat, tot asa imi place aroma marii. Briza este mirosul copilariei mele.

Vedete de la mare

Strainii veniti la Marea Neagra s-au indragostit lulea de muzica populara romaneasca. Asiaticii au facut insa o adevarata pasiune pentru folclor. La restaurantul Poienita din Costinesti, un grup de japonezi a demonstrat ca stie sa aprecieze calitatile interpretative si portul Mariei Dragomiroiu. Un client a oferit fabuloasa suma de 800 de euro pentru costumul popular al cantaretei. Aceasta a refuzat, spunand ca este foarte vechi si n-are pret. Vazand ca n-are succes, japonezul s-a reorientat asupra lui Ion Laceanu, caruia i-a dat cadou un telefon mobil, sarutandu-i apoi mana.

Patru intrebari pentru Razvan Spiridon

Vedeta tv care are privilegiul de a fi "frate" cu marea

Ce iti placea sa faci la mare cand erai mic?

Primul lucru pe care il faceam era sa fug in apa marii, pentru a o "saluta". Lucrul acesta se intampla de fiecare data cand ajungeam pe Litoral cu parintii. Adevarul este ca mi-am pastrat acest ritual pana in prezent si la prima vizita la malul Marii stiu ce am de facut. Obisnuiesc sa spun ca Marea Neagra este "sora" mea, deoarece consider ca sunt foarte legat de ea.

Cu ce ocazie ai fost ultima data pe Litoral?

Ultima oara am fost la mare in 2003. Am stat in Mamaia, timp de doua luni (in perioada iulie-august), cate patru zile pe saptamana, dar numai in interes de serviciu: am participat la realizarea emisiunii "Viata in Direct". Nu prea am avut timp de distractie, dar sper sa recuperez anul acesta. De fiecare data cand merg la mare cu treburi, adevarul este ca nu prea reusesc sa ma si relaxez.

Daca ai putea schimba numele Marii Negre, ce alt nume i-ai da?

Nu i-as schimba numele niciodata, deoarece cred ca i se potriveste foarte bine. Am avut ocazia sa ma scufund de multe ori in apa Marii Negre si, intr-adevar, este "neagra". In vreme ce in Mediterana sau in Marea Rosie lumina soarelui poate patrunde pana la 40-50 de metri, in Marea Neagra ai vizibilitate cu ajutorul luminii naturale pana cel mult la 20-25 de metri.

Care este vacanta ta de neuitat?

Vacanta din Grecia. Am stat doua saptamani si am avut parte de o experienta pe care unii ar putea-o invidia. Dar nu a fost o vacanta obisnuita, ci una din care am avut foarte multe de invatat. Am vizitat Vechea Olimpia, am luat parte si la cateva probe sportive. A fost foarte amuzanta saritura in lungime de pe loc, dar cu piatra de un kilogram in mana. (Roxana I. Ancuta)