Gianina Corondan: "Sunt un fel de Don Quijote"

Nu are pulsul mărit, deşi se ia mereu la intrecere cu viaţa. E alergică la indemnul "trebuie" şi nu se mai opreşte din răs dacă il vede pe Seinfeld. Iar cănd are chef de treabă prezintă emisiunile "1 vă recomandă" şi "Dedicaţii muzicale la TVRi". Cin’ să fie, cin’ să fie? Gianina Corondan!

• Jurnalul Naţional: Iţi mai aminteşti primul gest nonconformist pe care l-ai făcut? S-a lăsat cu plănsete sau cu hohote de răs?

Gianina Corondan: In clasa intăi m-am pus turceşte in spatele clasei fiindcă invăţătoarea nu a luat "Jocul numerelor" de la mine, ci de la o colegă. S-a lăsat cu trimitere la colţ şi cu muştruluială acasă. Astăzi poate fi tradus ca un gest nonconformist, dar, de fapt, era răsfăţ pur. Am mai scandalizat comandamentul de pionieri venind cu ciorapi lungi cu dungi la costumul de pionier. Fix cănd era careu cu saluturi scorţoase, cu ritual standard şi trebuia să dau "raportul detaşamentului". Comic!

• Te invărţi mai ceva ca un titirez. Cum reuşeşti? Ce pastile, ce vitamine iei? N-ai pulsul mărit?

N-am pulsul mărit. Sunt grăbită. Sunt in intrecere cu viaţa. Dac-o iei la bani mărunţi, EA se-nvărte mai iute ca titirezul, ca buburuzele şi căluşeii la un loc. Vreau să fac mai multe lucruri, noi şi captivante, să adun mai multe vieţi intr-una. Şi să nu repet experienţele. Sunt un fel de Don Quijote. Visez.

• Mai există vreun accesoriu vestimentar (geantă roz, eşarfă violet cu picăţele etc.) pe care nu l-ai folosit pănă acum?

Ohoohoooo! Căte mai sunt! Sunt in cursă deschisă cu Gwen Stefani, Bjork, Pink şi alte purtătoare de astfel de "ciudăţenii" şi observ că eu am rămas cu vreo cinci mii de ture in urmă. Ele or fi luat al treisprezecelea salariu… Dar nu mă las. O să port mereu lucruri care să mă inveselească, chiar dacă preţul nu mă amuză defel.

• Te-ai găndit să te faci creatoare (de modă)?

Nu am tupeul de a mă transforma peste noapte intr-un concurent al unor oameni care s-au pregătit serios pentru asta. Nu cred in datul peste cap şi devenit tigru. Pentru a deveni aşa ceva ai nevoie de talent şi de multă căutare, care ia ani buni. Doar cu talentul nu se poate, chiar dacă in ziua de azi e uşor să aduni munca de la alţii şi tu să dai doar tonul (a se citi numele). Insă la ceva mă pot găndi. La a propune alternative. Şi a-mi aduna imaginaţia pentru a scrijeli un alt drum. O potecuţă. Diferită. In muzică mi s-a intămplat, iar acum, că mi-aţi dat ideea, poate şi in modă.

• Căt timp iţi ia să te pregăteşti pentru a fi gata să ieşi in lume?Â

Uimitor de puţin. Doar starea de spirit dictează. Depinde cum mă trezesc in zori. Cel mai greu e să transform inevitabila lehamite din unele dimineţi in bună dispoziţie. Asta da, ia timp. Uneori şi zile. Şi metodele de metamorfozare nu funcţionează la fel mereu.

• De căte ori ţi-ai pus intrebarea: "Oglindă, oglinjoară, cine-i cea mai... din televiziune"?

O dată imi pun intrebarea, acum. Pentru că nu mă intrec decăt cu mine, intrebarea devine alta: Cine-i cea mai ciudată, cea mai neliniştită şi cea mai nemulţumită? Eu!

• Personalitatea ta este la fel de fistichie precum hainele pe care le imbraci? Ea, personalitatea, iţi dictează ce haine să porţi?Â

Personalitatea mea e cu totul alta. De fapt, eu sunt obligată să port toate tămpeniile, să pun căciuli verzi cu ciucuri mov, să circul cu maşini colorate, să-l cert pe Lou Bega că m-a părăsit, să cănt despre biscuiţi in formă de stea, să spun date meteo imbrăcată in sărmăluţă, pentru că există un… ah, nu mă lasă să-i divulg numele… ajutor, mă obligă! Oameni buni, săriţi! Mă ţine inchisă in alt fel de comportament, cănd eu de fapt sunt cu totul altcineva: o frumoasă brunetă cu păr ondulat, ochi asiatici, piele măslinie calitate extra, şi mă cheamă. Trebuie să plec. Să nu se supere.

• Cum iţi vine să te imbraci? Ai un plan bine stabilit dinainte? De exemplu, marţea te imbraci cu... Sau joia te asortezi cu...?

Dacă ar fi aşa, specialiştii in "aşa da, aşa nu" ai revistelor ar fi sesizat o chestie atăt de evidentă. Vorba aia, observă ei alte amănunte, ca de exemplu că geanta cutăricii e ieftină, că rochia nu e de firmă sau că respectiva mai şi clipeşte intre două căscări de ochi, darămite că eu miercuri am intotdeauna şapcă. Hai să fim serioşi. Chiar credeaţi treaba cu planul prestabilit?

• Mai ai week-end? Ce faci cu el?

Am. E aruncat intr-un colţ, prăfuit, dar tot mă mai joc cu el uneori. Urmăresc tot ce mişcă nou in zona creativă a societăţii şi tot n-ajung să le văd, să le aud, să le descopăr pe toate. Iar duminica, mai nou, am intălnire seara cu romănii din străinătăţuri pe TVR Internaţional, unde stau la taifas cu ei prin telefon, le dedic bucăţi muzicale, aflu despre prieteni şi prietenie şi respir aer de peste graniţă.

• La ce film sau la ce fază dintr-o emisiune nu te-ai mai oprit din răs?

La Friends şi la Seinfeld. Orice episod.

• Ce sfat nu respecţi niciodată?

Trebuie. Cănd aud asta mi se zbărleşte sprănceana stăngă.

• Visezi cu ochii deschişi? Cănd şi ce?

Tot timpul. Visez că se vor asfalta toate străzile şi vom prinde măcar o zi in care vor fi funcţionale concomitent, că politica va fi mai puţin spectacol şi mai mult ajutor, că ni se va mai indrepta coloana vertebrală… după cum vedeţi, in general, prostii. Vise.

• Ţi-a venit vreodată să lungeşti timpul? Cum ai reuşit?

Cel mai uşor e să te trezeşti devreme şi să faci exact ce ţi-ai propus, să excluzi discuţiile filozofice pe marginea meselor copioase şi-n general să nu te mai găndeşti, ci să faci in momentul ăsta. Şi să nu bei alcool.

• Găseşte o altă continuare a proverbului: "Dacă-i dai nas lui Ivan..."

…se dă american.

• Ce nu-ţi place la Gianina (şi la cea care apare pe sticlă)?Â

Nu-mi place că e convenţională şi amabilă. Că nu apare şi pe sticla de Pepsi.