Un cantaret care a absolvit Facultatea de Teatru si a vrut sa urmeze Teologia
- Daca ai fi urmat Teologia,
cum crezi ca ai fi fost ca
popa?
Credinta mea in Dumnezeu este foarte puternica si, intr-adevar, m-a tentat in urma cu cativa ani sa fac Teologia. Iubesc oamenii si aceasta "slujba" mi-ar fi oferit sansa de a ajunge la sufletele lor. Dar am gasit o alta cale de a realiza acest lucru: sa le alin suferintele prin cantecele mele. Ca preot as fi fost asa cum sunt si altii: intelegator si intotdeauna pregatit cu un sfat cald pentru oameni.
- De ce crezi ca piesele tale
au succes mai ales la
femei?
Melodiile imi sunt apreciate atat de persoanele care au suferit din dragoste, cat si de cele care traiesc fericirea alaturi de iubirea vietii lor sau sunt sensibili la venirea primaverii. Succesul meu nu depinde de zona tarii, ci de sufletul si trairile fanilor mei. Sunt apreciat mai mult de doamne si domnisoare, deosebit de sensibile, deoarece melodiile mele le sunt dedicate in mod special.
- Care a fost cea mai grea
situatie careia a trebuit sa-i
faci fata?
Mi-am dorit foarte mult sa devin artist, mi-am dorit ca toata lumea sa stie ce simt, pentru ca piesele pe care le scriu sunt experiente din viata mea. La inceput, nimeni nu ma baga in seama. Eram un nimeni si mi-a fost foarte greu sa ajung sa patrund in radio, presa si televiziuni. Insa au existat oameni care si-au dat seama de talentul meu si cu sprijinul lor lumea a ajuns sa ma cunoasca.
Citește pe Antena3.roCe locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna - Ai absolvit Facultatea de
Teatru. De ce nu profesezi
si in domeniul asta?
Am terminat Facultatea de Teatru si chiar profesez. Sunt actor la Teatrul "Alexandru Davila" din Pitesti. Pot spune ca profesez actoria si pe scena si nu uitati videoclipurile in care am mereu rolul principal. Ca sa patrund in inimile spectatorilor joc un rol: de indragostit sau de copil iubitor, de latino-lover sau de prieten.. Toate imi sunt dragi si imi ies bine pentru ca simt ceea ce cant. (Roxana I. Ancuta)