Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Psihologii spun că felul în care experimentăm singurătatea este influențat inclusiv de generația în care ne-am născut și de schimbările sociale prin care am trecut.
Organizația Mondială a Sănătății avertizează că izolarea socială și singurătatea au devenit una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică ale prezentului. Cercetările arată că efectele lor pot fi comparabile cu factori de risc precum sedentarismul sau fumatul, iar consecințele se văd atât asupra sănătății mintale, cât și asupra celei fizice.
Cu toate acestea, motivele pentru care oamenii se simt singuri diferă semnificativ de la o generație la alta.
Baby Boomers: singurătatea apare odată cu marile schimbări ale vieții
Pentru generația Baby Boomers (aproximativ cei născuți între 1946 și 1964), singurătatea este adesea legată de schimbările firești ale înaintării în vârstă.
Pensionarea înseamnă pierderea contactului zilnic cu foștii colegi, iar copiii pleacă de acasă și își întemeiază propriile familii. Mulți trec și prin pierderea partenerului de viață sau a prietenilor apropiați.
Psihologii spun că, pentru această generație, problema nu este neapărat lipsa oamenilor din jur, ci dispariția rutinei și a comunităților care existau odinioară.
Cartierele în care vecinii petreceau timp împreună sau întâlnirile regulate cu familia au devenit mai rare, iar această schimbare poate amplifica sentimentul de izolare.
Totuși, studiile arată că persoanele în vârstă care își găsesc hobby-uri noi, fac voluntariat sau participă la activități comunitare își reduc semnificativ riscul de singurătate.
Generația X: între copii și părinți
Pentru cei din Generația X (aproximativ 1965-1980), singurătatea are o altă cauză.
Este generația supranumită adesea „generația sandwich”, deoarece mulți trebuie să aibă grijă simultan de copiii care încă depind de ei și de părinții aflați la vârste înaintate.
Responsabilitățile sunt numeroase, iar timpul pentru prieteni și pentru propria viață devine tot mai redus.
În plus, mulți au fost educați într-o perioadă în care exprimarea emoțiilor era privită ca un semn de slăbiciune.
Rezultatul este paradoxal: sunt înconjurați de oameni, dar simt că nu au cu cine să vorbească despre propriile probleme.
Millennials: conectați permanent, dar în căutarea relațiilor autentice
Millennials (aproximativ 1981-1996) sunt prima generație care a crescut odată cu internetul.
Tehnologia le-a făcut viața mai ușoară și le-a permis să păstreze legătura cu prietenii indiferent unde locuiesc.
În același timp însă, relațiile au devenit mai superficiale.
Mulți au sute sau chiar mii de contacte online, dar spun că le lipsesc relațiile profunde și oamenii pe care se pot baza în momentele dificile.
Viața acestei generații arată diferit față de cea a părinților lor.
Achiziția unei locuințe, căsătoria sau întemeierea unei familii sunt amânate tot mai des din motive economice sau profesionale.
Acest lucru face ca prietenii să ajungă în etape foarte diferite ale vieții, iar găsirea unor persoane cu experiențe similare devine mai dificilă.
În schimb, Millennials sunt generația care vorbește cel mai deschis despre sănătatea mintală și recunoaște mai ușor atunci când se simte singură.
Generația Z: sute de urmăritori, dar puține relații reale
Poate părea surprinzător, însă cele mai multe studii arată că Generația Z este una dintre cele mai afectate de singurătate, deși este permanent conectată online.
Pentru tinerii născuți după 1997, problema nu este lipsa contactului cu ceilalți, ci lipsa relațiilor autentice.
Ei preferă câțiva prieteni apropiați în locul unui cerc social foarte mare.
Pandemia de COVID-19 a avut un rol important în această schimbare.
Mulți adolescenți și-au petrecut anii în care își formau relațiile sociale în izolare, cu școala online și interacțiuni limitate față în față.
Psihologii spun că efectele se văd și astăzi.
Mulți tineri se simt confortabil să comunice prin mesaje sau apeluri video, dar întâmpină dificultăți în interacțiunile directe.
În același timp, comparațiile permanente de pe rețelele sociale pot amplifica senzația că ceilalți au o viață socială mai bogată și mai fericită.
De ce nu înseamnă același lucru să fii singur și să te simți singur
Specialiștii atrag atenția că singurătatea nu trebuie confundată cu faptul că locuiești singur.
Există persoane care trăiesc singure și au o viață socială activă, după cum există oameni înconjurați zilnic de familie sau colegi care se simt profund izolați.
Ceea ce contează este calitatea relațiilor și sentimentul că există oameni care te înțeleg și pe care te poți baza.
Cum poate fi combătută singurătatea
Psihologii spun că soluțiile diferă în funcție de vârstă și de contextul fiecărei persoane, însă câteva lucruri sunt valabile pentru toate generațiile:
- întâlnirile față în față sunt mai valoroase decât interacțiunile exclusiv online;
- participarea la activități de grup sau voluntariat ajută la construirea unor relații autentice;
- hobby-urile practicate împreună cu alți oameni reduc riscul de izolare;
- este important ca oamenii să vorbească despre sentimentul de singurătate și să ceară sprijin atunci când au nevoie.
Singurătatea, una dintre marile provocări ale secolului XXI
Pe măsură ce societatea devine tot mai digitalizată, iar familiile trăiesc tot mai departe unele de altele, specialiștii estimează că singurătatea va deveni o problemă tot mai importantă.
Paradoxal, într-o lume în care putem comunica cu oricine, oricând, oamenii spun că este din ce în ce mai greu să găsească relații în care să se simtă cu adevărat ascultați și înțeleși.
Iar diferența dintre generații nu este dată de cât de mulți oameni au în jur, ci de ceea ce fiecare generație consideră că înseamnă o conexiune autentică.
Citește pe Antena3.ro
