x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Lanţul slăbiciunii energetice

0
20 Iun 2009 - 00:00
Lanţul slăbiciunii energetice Marin Raica/Jurnalul National


Românii plătesc nerestructurarea companiilor şi regiilor statului şi pomenile electorale din ultimii 20 de ani. Jurnalul Naţional a descâlcit firul blocajului financiar în domeniul energetic. Conform datelor prezentate, companiile energetice ale statului român îşi datorează între ele şi către stat 6 miliarde de lei, bani acumulaţi în majoritate din datorii istorice.



Fie că vorbim de electricitate, gaze naturale, minerit sau căldură, sectorul energetic este blocat de datorii. Adriean Videanu, ministrul Economiei, şi-a dat două săptămâni pentru rezolvarea problemei, care se înrăutăţeşte din cauza crizei economice prin acumularea de noi datorii. Compania Naţională a Huilei, CFR Infrastructură, Termoelectrica, Societatea Naţională a Cărbunelui, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia sau Regia Autonomă de Activităţi Nucleare sunt exemple vii ale incapacităţii statului de a-şi reforma propria ogradă.

În acelaşi timp, ceasul ticăie şi complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova trebuie să realizeze investiţiile de mediu cuprinse între 800 de milioane şi 1 miliard de euro până în 2011, asumate în faţa Comisiei Europene.

"PERLA" DATORNICILOR
Compania Naţională a Huilei (CNH) este campioana datoriilor, cu aproape 1 miliard de euro de dat la stat. Compania are restanţe de 1,27 miliarde de lei la bugetul de stat, la asigurările sociale alte 1,65 miliarde, în vreme ce pentru asigurările de sănătate trebuie să vireze 141,6 milioane de lei, iar pentru şomaj, alte 202,7 milioane de lei.

Societatea este însă vitală pentru Valea Jiului, iar închiderea ei ar însemna un dezastru social pentru zonă. CNH are 10.830 de salariaţi care lucrează la una din cele şapte exploatări miniere, exploatarea de preparare, reprezentanţa sa sau la staţia de salvare minieră. Rezerva sa exploatabilă este de peste 100 milioane de tone, iar producţia anuală este cifrată între 2,5 şi 2,7 milioane de tone.

Vârsta medie este de 41 de ani, în situaţia în care vârsta de pensionare a personalului din subteran este de 45 de ani. Blocul Naţional Sindical precizează că astfel societatea va fi blocată în viitorii 4-5 ani. Datele BNS arată că 2.582,1 milioane de lei, reprezentând 70% din totalul datoriei la bugetul consolidat, reprezintă penalităţile.

Atât Varujan Vosganian, fostul ministru al Economiei, cât şi succesorul său, Adriean Videanu, doresc ştergerea datoriilor istorice. Problema este că, şi fără acestea, CNH nu este viabilă economic, acumulând pierderi, şi de aceea studiile au arătat că trebuie inclusă împreună cu alţi producători din domeniul energetic pentru a putea supravieţui. De aceea, se doreşte a fi inclusă într-una dintre cele două companii integrate ce vor fi înfiinţate din restructurarea sistemului energetic.

În plus, în perioada 2007-2010, CNH beneficiază de subvenţii de 1,29 miliarde de lei. Legate ombilical de CNH se află termocentralele Mintia şi Paroşeni, care funcţionează pe huilă şi care se confruntă, de asemenea, cu o lipsă a investiţiilor. Acestea fac parte din Termoelectrica, o companie care avea la finele lui 2008 datorii de 400 milioane de euro. Videanu vrea şi pentru Termoelectrica ştergerea acestora.

La rândul ei, Termoelectrica trebuie să dea Romgaz, companie tot de stat, 148 milioane de lei pentru gazele naturale furnizate către ELCEN Bucureşti, sucursală a Termoelectrica. Falimentul Termoelectrica ar avea consecinţe sociale grave, societatea având 12.000 de angajaţi şi producând 22% din curentul electric al ţării. Pentru rezolvarea situaţiei, Romgaz va prelua Centrala Elcen de la Iernut, din centrul Transilvaniei.

JOCUL BANILOR
Romgaz este şi ea prinsă în acest joc al lipsei banilor. Furnizorii de utilităţi sau alte mărfuri nu plătesc pentru gazele consumate, deoarece aşteaptă, la rândul lor, să primească bani de la clienţi. Industria chimică, un important consumator de gaze, este foarte afectată de criză. În 2008, producătorii de îngrăşăminte (Azomureş, Interagro, Amonil etc.) au consumat 19,51% din cele 18 miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce înseamnă circa 3,5 miliarde de metri cubi.

Deoarece fermierii nu au subvenţii la achiziţia de îngrăşăminte, se cumpără puţin, iar combinatele chimice nu-şi pot plăti gazul. Romgaz este ajutată prin modificarea coşului de gaze, unde 90% din consum este asigurat din producţie proprie şi 10% din import, faţă de 65-35% înainte.




FURNIZORII DE CURENT, ÎN PANĂ DE BANI
CFR datorează furnizorilor de electricitate alte 1,2 miliarde de lei, ceea ce încetineşte ritmul investiţiilor în economie, a declarat recent Videanu. Aceste datorii urmau a fi plătite eşalonat, conform unei înţelegeri din 2008, dar lipsa banilor a făcut ca CFR să nu se ţină de angajament. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât filialelor de distribuţie ale Electrica li s-a cerut falimentul, încă din 2008, de furnizorii neplătiţi. Electrica are 17.000 de salariaţi.

AJUTOARE PENTRU APA GREA
Într-un alt circuit al banilor, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) are datorii de 280 milioane de lei, dar are de încasat 450 milioane de lei de la diverse societăţi cărora le-a furnizat lignit. Una dintre acestea este Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN), care are datorii de 130 milioane de lei la SNLO şi de 16,3 milioane de lei la buget.

Pentru deblocarea situaţiei, ministerul vrea să dea un ajutor de stat de 200 milioane de lei către RAAN. SNLO are 9.000 de angajaţi, în vreme ce pentru RAAN lucrează alţi 4.000 de oameni. Regia produce apa grea pentru Centrala nucleară de la Cernavodă. "Oricum, dacă urmărim lanţul, observăm că SNLO a subvenţionat atât RAAN, cât şi Nuclearelectrica", declara recent, pentru Jurnalul Naţional, Marin Condescu, liderul Uniunii Sindicatelor Miniere din Oltenia.

PRESIUNE PE NUCLEARELECTRICA
Legislaţia care consfinţeşte finanţarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă precizează că statul român a alocat 350 milioane de euro pentru cumpărarea de apă grea. Din 2006 până acum, Nuclearelectrica a achiziţionat 441,4 tone de apă grea pentru reactoarele 3 şi 4. Totalul necesar celor două noi reactoare este de 1.100 tone de apă grea.

Recent, Executivul a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care preţul apei grele este majorat cu 43%, de la 1.428 lei/kilogram la 2.050 lei/kilogram, ceea ce mută presiunea financiară pe Nuclearelectrica. Care, la rândul ei, se confruntă în justiţie şi cu Primăria Cernavodă, care a instituit o taxă locală de 70,3 milioane de lei. Nuclearelectrica are 2.230 de angajaţi. Societatea Naţională a Cărbunelui este şi ea datoare statului cu 322 milioane de lei.

PROBLEMA CET - DISTRIBUŢIE
Condescu cere ca, pe viitor, să existe garanţii că societăţile de stat care iau lignit de la SNLO îl vor plăti, iar actuala situaţie nu se va mai repeta. El a mai precizat că SNLO are nevoie de garanţii că şi centralele electrotermice (CET) care folosesc lignit, Arad, Braşov, Oradea, cât şi RAAN vor plăti combustibilul şi după ce ajutorul va fi dat.

Videanu a mai anunţat recent că ministerul face demersuri pentru ca autorităţile locale care au termocentrale cu datorii la SNLO să încaseze subvenţia de 45%, astfel încât banii să ajungă în cele din urmă la furnizorul de lignit. CET-urile produc energie termică, dar şi energie electrică. Principala problemă a acestora este că locuitorii oraşelor nu-şi plătesc facturile la încălzire către regiile de distribuire a energiei termice, care la rândul lor nu pot plăti CET-urile.

Acestea sunt centrale vechi, construite în anii '60-'70 şi care produc energie, atât termică, dar şi electrică, foarte scump. Premierul Emil Boc anunţa recent că doreşte să împrumute câteva miliarde de euro pentru modernizarea acestor centrale. Din cauza costurilor mari, guvernele acordă anual compensări în limita a 45% din preţul combustibilului.

Pentru comparaţie, Boc anunţa la 30 ianuarie includerea în buget a 480 milioane de lei pentru combustibil, în vreme ce retehnologizarea centralelor termice aveau repartizate 70 milioane de lei. CET-urile sunt şi ele datoare la stat: Electrocentrale Oradea trebuie să dea 3 milioane de lei la buget, în vreme ce pentru asigurările sociale CET Braşov trebuie să cotizeze 23,4 milioane de lei, iar CET Iaşi, alte 22,9 milioane de lei.
Citeşte mai multe despre:   economic,   miliarde,   milioane,   snlo,   societatea,   datorii

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Packaging design și ilustrație

Packaging design și ilustrație
Pentru început, cel mai bine ar fi să înțelegem corect termenii cu care operăm. Începem cu packaging design care în românește înseamnă pur și simplu design de ambalaj.   Da, termenul de packaging,...

”INOVALIMENT 2020” la final

”INOVALIMENT 2020” la final
Galerie Foto Astăzi a avut loc ceremonia de închidere a primei ediții a Târgului Internațional de Invenții și Inovații ”INOVALIMENT”, care s-a desfășurat online, în perioada 23-27 noiembrie. În cadrul târgului de...

Mai mulți retaileri au fost amendați pentru comercializarea de măști neconforme

Mai mulți retaileri au fost amendați pentru comercializarea de măști neconforme
Mai multe supermarketuri și farmacii au fost amendate pentru comercializarera de măști de protecție neconforme. Printre acestea se află Lidl, Kaufland, Mega Image, Auchan, Altex, Profi, Dedeman, DM, dar și...

Vaccinul împotriva COVID-19 ia din strălucirea aurului

Vaccinul împotriva COVID-19 ia din strălucirea aurului
Analizele efectuate de experții Autorității de Supraveghere Financiară au relevat faptul că, în ultima perioadă, cotația aurului pe bursele internaționale a scăzut brusc, pe fondul informațiilor referitoare...

România, printre țările UE care alocă cei mai puțini bani pentru cercetare și dezvoltare

România, printre țările UE care alocă cei mai puțini bani pentru cercetare și dezvoltare
România, Malta, Cipru, Letonia, Irlanda, Slovacia, Bulgaria și Lituania alocă cel mai puțin pentru dezvoltare și cercetare, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Astfel,...

Investitorii străini, speriați de pandemie

Investitorii străini, speriați de pandemie
Investițiile străine în România au scăzut la mai puțin de jumătate în 2020, față de 2019, atât ca valoare alocată, cât și - mai grav - ca număr de societăți înființate aici. Pe lângă mai vechile...

Panouri solare pentru HoReCa, nu și pentru populație

Panouri solare pentru HoReCa, nu și pentru populație
Industria ospitalității așteaptă de la Guvern ghidul solicitantului pentru a aplica pe noul program de sprijin, prin care hotelurile, pensiunile și restaurantele ar putea să-și monteze panouri solare. Prin...

Românul împrumută 6 lei la 10 ținuți în bancă

Românul împrumută 6 lei la 10 ținuți în bancă
Gradul de creditare, calculat ca raport dintre totalul împrumuturilor și cel al depozitelor bancare, a scăzut ușor în timpul crizei COVID-19. Județele sărace, cu economii scăzute, se dovedesc mai prudente...

Robotul care alege angajatul ideal

Robotul care alege angajatul ideal
Primul asistent virtual de recrutare din România a fost lansat pe piaţa de resurse umane. O platformă acționează ca un fel de robot care citește CV-urile solicitanților de joburi și selectează persoanele...

VIDEO. Cîțu: Deficitul după primele 10 luni este de 74,04 miliarde de lei, adică 7% din PIB

VIDEO. Cîțu: Deficitul după primele 10 luni este de 74,04 miliarde de lei, adică 7% din PIB
Galerie Foto Deficitul bugetar după primele zece luni din acest an este de 74,04 miliarde de lei, respectiv 7% din PIB, a anunțat joi, într-o conferință de presă, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. „Deficitul după...

Vânzările de mașini electrice vor crește cu 30% pe an, în următorul deceniu

Vânzările de mașini electrice vor crește cu 30% pe an, în următorul deceniu
Autovehiculele electrice vor înregistra un salt semnificativ în următorul deceniu. Vânzările acestora vor crește cu 30% pe an, ceea ce înseamnă că una din trei mașini noi, achiziționate la nivel gloval, va fi...

Ionuț Dumitru spune care sunt soluțiile pentru ieșirea din criza economică

Ionuț Dumitru spune care sunt soluțiile pentru ieșirea din criza economică
România are nevoie de o colectare ma bună de colectare a taxelor, și nu de creșterea impozitelor. Totodată, deficitul bugetar mare trebuie să scadă, iar impozitele nu trebuie nici să crească, pentru că asta ar...

Joc în lumea banilor   

Joc în lumea banilor   
Galerie Foto Educația financiară este esențială în formarea viitoarelor generații de adulți, dar România nu excelează deloc la acest capitol. Conform unui studiu al Băncii Mondiale, țara noastră ocupă locul 124 din ...

Terenurile agricole mari se pot vinde doar cu avizul MADR

Terenurile agricole mari se pot vinde doar cu avizul MADR
Vânzarea de terenuri agricole aflate în extravilan cu o suprafaţă mai mare de 30 hectare va fi atestată doar prin avizul final emis de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), arată o ordonanță de...
Serviciul de email marketing furnizat de