x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Ziua ursului

05 Apr 2006   •   00:00
Ziua ursului
CALENDAR GASTRONOMIC
In sambata din a cincea saptamana a Postului Mare, la 9 aprilie, ursii sunt la mare cautare. Imblanziti si legati in lanturi, ei trec din sat in sat pentru a-i vindeca pe cei neaflati in putere. Unul din leacurile babesti, considerat eficace la vremea lui, presupunea ca cel care avea dureri mari de sale sa fie calcat de urs. Pentru aceasta, se intindea pe pamant, cu fata in jos, si astepta ca ursul sa danseze greoi pe spinarea lui. Surprinzator, nimeni nu s-a plans vreodata ca ar fi ramas cu oasele rupte. Pentru acest tratament, ursarul era platit cu o cantitate de malai sau cu bani.

Si totusi, nu doar cei bolnavi de spate primeau ursul in curte, ci si cei care doreau sa le fie animalele sanatoase. Ursul era primit in curte, uneori chiar in casa, si "dansa". Credinta populara ne mai spune ca ursul nu dorea cu nici un chip sa intre in casele "necurate".

Gospodarii se temeau de aceasta zi a ursului. Daca respectau interdictiile si foloseau cu intelepciune experienta populara acumulata de-a lungul veacurilor, erau sanse mari sa nu fie atacati de urs toata vara. Pentru aceasta, femeile nu coseau, nu torceau si nu indeplineau alte activitati prin care ar fi riscat sa se raneasca. Se credea ca fiecare zgarietura va atrage furia ursului atunci cand ele vor pleca in padure, in toiul verii, sa culeaga fragi, mure sau zmeura. Nu se lucreaza pentru ca el sa nu atace copiii si animalele din ograda. Daca totusi cineva incalca aceasta interdictie, exista o modalitate de a intoarce norocul in favoarea sa. Seara se urca pe acoperis si lega de horn un lant caruia i se facuse un nod. In felul aceasta, gura ursului avea sa ramana legata tot anul.

Ca sa se asigure ca nu se vor intalni cu Mos Martin in drumurile lor, femeile fac sambata placinte dulci cu dovleac. Sunt date apoi de pomana, pentru ca si ursul sa primeasca ceva ce-i place si sa nu fie manios.

Si, pentru ca deja au aparut primele ierburi de leac, femeile batrane si cunoscatoare ies pe camp pentru a le culege. Pentru ca ritualurile de vindecare sa aiba efect, ele scot buruiana cu tot cu radacina, iar in locul ramas pun cateva bucatele de paine si toarna cateva picaturi de vin. Dupa ce au astupat locul cu pamant, buruiana se transforma intr-una magica, vindecatoare.

DE CE N-ARE URSUL COADA

Demult, ursului nu-i placea mierea. Totusi, unii gospodari se chinuiau sa-l determine sa manance miere. Il legau cu lanturi si-l tarau pana la stupii cu miere, dar nimic. Se pare ca ursului ii era frica sa nu fie intepat de albine. Asta pana intr-o zi cand a observat ca are blana suficient de deasa ca sa nu poata fi atacat de albine. De atunci a mancat ursul miere pe saturate. Gospodarii insa se temeau ca vor ramane fara miere si trageau de coada ursului ca sa-l indeparteze de stupi. In cele din urma, aceasta s-a rupt si ursul a ramas pana astazi asa cum il stim: cu un ciot de coada. Asta nu inseamna ca ii place mierea mai putin!

5-11 APRILIE
Sf. Ierarh Calinic de la Cernica

"Caci, cum iese fulgerul de la rasarit si se vede pana la apus, asa va fi si venirea Fiului omului" Matei, capitolul 24, versetul 27

  • 5 M Sf. Mc. : Teodul, Agatopod, Claudie, Diodor, Serapion si Nichifor
  • 6 J Sf. Mc. Irineu, Episcop de Sirmium; Sf. Eutihie, Patriarhul Constantinopolului; Cuv. Platonida
  • 7 V Sf. Gheorghe Mart., Ep. Mitilenei; Sf. Mc. Caliopie si Achilina
  • 8 S Sf. Ap. : Irodion, Agav si Ruf (Pomenirea mortilor)
  • 9 D Sf. Mucenic Eupsihie din Cezareea; Cuv. Vadim arhimandritul
  • 10 L Sf. Mc.: Terentie, Pompie, Maxim si Macarie; Sf. Dima
  • 11 M 〠) Sf. Ierarh Calinic de la Cernica; Sf. Sfintit Mc. Antipa; Cuv. Trifina
  • ×
    Subiecte în articol: arhiva jurnalul ursului ursul