Amintirile unui suveran

08 Mai 2005 • 00:00

CONFIDENTE

Comunistii au incercat sa ne faca sa uitam de Ziua Regalitatii, dar istoria nu a acceptat acest lucru. Majestatea Sa, Regele Mihai, ne-a acordat un interviu despre cum se serba 10 mai acum cateva decenii.

de LORETA POPA

Micul Rege Mihai, fotografiindu-l pe Majestatea Sa Regele Carol al II-lea in parcul Palatului Cotroceni, in 1930

Am avut bucuria si privilegiul de a-l intalni pe Regele Mihai, pe care il cunosteam mai mult din povestirile bunicii decat din istoria pe care ne-o servea pe tava regimul comunist. Majestatea sa ne-a povestit despre cum se sarbatorea ziua de 10 mai pe vremuri.

Majestate, ne puteti povesti cate ceva despre ce insemna ziua de 10 mai, Ziua Regalitatii?

Nu pot sa povestesc decat ce imi amintesc eu, pentru ca despre ceea ce era inainte nu stiu nimic. Ziua Regalitatii era ziua in care, in 1866, la Bucuresti, in fata Parlamentului, Carol I jura ca va fi credincios legilor tarii, ca va pazi religia romanilor, integritatea teritoriului lor si ca va domni ca domn constitutional. De fapt, pe langa ziua nationala a regalitatii mai era si o chestiune militara.

Slujbele religioase erau nelipsite

Cum incepea ziua, Majestatea Voastra?

La inceputul zilei, inainte chiar de defilare, isi facea aparitia un episcop militar. Se facea slujba respectiva, cum se face de obicei, si dupa aceea incepea defilarea propriu-zisa. Atunci aproape toti din guvern eram calare. Eu doar stateam pe cal, nu faceam altceva. Dar dupa aceea, trebuie sa spun ca nu mai tin minte exact daca urma un dejun special sau ramaneam numai intre noi. Seara era ceva, erau cateva evenimente, dar ele se desfasurau in oras, departe de noi.

Cat de importanta era aceasta zi?

Cred ca era de departe cea mai importanta zi din istoria noastra, pe langa Pasti si Craciun. Din pacate, lumea a cam uitat de ea. Chiar si de sosirea lui Carol I in regat, povestea venirii lui... Lucrurile s-au amestecat intre timp.

Citește pe Antena3.ro

Ucraina a atacat pentru prima oară Rusia cu rachete ATACMS. Reacția Moscovei

Participati direct la evenimente sau mergeati si la repetitii?

Stiu doar ca era mare framantare inainte de aceasta zi, se repeta mult. La aceste repetitii noi nu mergeam, vedeam doar rezultatele. Tatal meu m-a trimis la o scoala organizata la palat, alaturi de alti copii. Scoala aceasta a fost un lucru bun. Devenit adolescent, ca principe mostenitor, trebuia sa urmez cursuri de pregatire militara. La varsta de 16 ani am devenit sublocotenent in armata romana si am depus juramanul in fata tatalui meu. In familia noastra traditia era ca de la 16 ani principele mostenitor sa devina ofiter. Nu puteai sa devii ofiter fara sa stii ce se intampla cu militarul. Chiar in clasele liceului faceam instructie militara, simplificata daca vreti, dar totusi instructie. Inaltarea in grad se facea ca de obicei, de la simplu soldat pana la cel mai inalt grad. Mai exista cateva fotografii in care apar in uniforma, dar nu de ofiter.

Medalii conferite pe viata

Unde aveau loc defilarile?

Slujba religioasa se facea pe campul mare la Cotroceni. Era un teren imens acolo, nu era nimic, si de aceea se facea tot in acea zona, pentru ca era spatiu. Tatal meu inventase fel de fel de uniforme si tin minte ca saracii ofiteri trebuiau sa scoata bani de undeva si sa-si cumpere uniforma. Nu prea a placut multora acest lucru. Erau asa-zisele uniforme de ceremonie, de inalta tinuta, impopotonate cu fel de fel de chestii. De la trupa pana la ofiter. Dar cel putin arata frumos. Se instituiau fel de fel de lucruri, medalii, monede, care erau conferite pe viata, pastrate apoi ca amintire de familie.

S-a tot vehiculat ideea ca Regele Carol I, din iubire pentru aceasta tara, a folosit material din tunurile de la Plevna pentru coroana regala. Este adevarat?

Coroana cu care a fost incoronat Ferdinand era a lui Carol I. Da. Dar nu stiu cat adevar este in aceasta informatie ca Regele Carol I a folosit material pentru coroana regala din tunurile topite ale Plevnei, tocmai pentru a conferi importanta pe care o acorda independentei tarii sale adoptive si supusilor sai, la 10 mai 1878, dar la Peles, la Sinaia, in camera aurita sau de aur era o cusca aurita incuiata, unde se tineau cele doua coroane.

Mergeati des la vanatoare. Am stat de vorba cu cativa oameni care isi amintesc de zilele cand vanati pe mosia regala de la Manastirea, de langa Oltenita.

Da, tatal meu avea o proprietate la Manastirea, era o ferma regala, dar cum a ajuns sa o aiba in proprietate nu stiu. Mergeam regulat la vanatoare de rate, gaste, mistreti. Asta imi amintesc bine. Cred ca o reintoarcere la semnificatia reala a lui 10 mai s-a incercat dupa al doilea razboi mondial.

"MOMENTUL 23 AUGUST 1944 A FOST INEVITABIL"

1Cand ati realizat ca razboiul alaturi de Germania poate duce la dezastrul total al Romaniei?

A fost clar pentru mine inca din 1943 ca razboiul ducea Romania spre un dezastru national. In primul rand eram legati de Germania nazista, un regim monstruos care nu putea sa dureze. In al doilea rand Statele Unite, Uniunea Sovietica si Marea Britanie erau impotriva noastra si formau o coalitie de neinvins evident pentru oricine cu exceptia lui Hitler. Finalmente la ce ii servea Romaniei acest razboi? Sa lupte pana la Stalingrad? Exista parerea ca am fi putut negocia cu sovieticii o incetare a focului sau chiar pacea si ne-am fi pastrat independenta. Aceasta este o aberatie. Se poate afirma ca Germania ar fi infrant restul tarilor din Europa Centrala ocupate de Uniunea Sovietica, iar Romania ar fi ramas de sine statatoare?

2Ati luat singur decizia arestarii lui Antonescu?

Existau doua niveluri de consultare in legatura cu ce era de facut. Primul cu cei mai apropiati colaboratori ai mei si lideri politici si al doilea in cazul in care Antonescu ar fi fost inlaturat de la putere. Cu parere de rau trebuie sa spun ca liderii partidelor politice democrate nu aveau o opinie bine formata in ceea ce priveste aceasta situatie, asa ca in cele din urma, ambele, decizia si responsabilitatea, mi-au revenit mie.

3V-ati temut pentru viata dumneavoastra? Ce ati facut dupa 23 august 1944?

Nu ma temeam pentru viata mea in sine. Oricum ea era in pericol. Ma temeam pentru viitorul Romaniei in conditiile in care esua inlaturarea regimului Antonescu si Antonescu ramanea la putere continuand razboiul ca aliat al Germaniei. Imediat dupa 23 august 1944 am fost evacuat din Capitala. Aceasta masura s-a luat evident pentru siguranta mea, dar mai ales ea a fost luata pentru a-i impiedica pe germani sa reia controlul. Presupun ca eram in pericol si mai tarziu. Dar nu-mi amintesc sa fi dat prea multa atentie acestui lucru in timpul acelor zile incarcate de evenimente.

4La 60 de ani de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, considerati ca Romania avea alta sansa decat "intoarcerea armelor" impotriva nazistilor?

In mod evident nu exista alta solutie. Poate cineva sugera ca noi am fi invins Rusia? Sau ca am fi putut evita comunismul cand toate celelalte tari nu au reusit acest lucru? Sau se poate crede ca ar fi fost mai bine sa prelungim luptele cu inca patru-cinci luni cu aceleasi rezultate, dar cu o foarte mare varsare de sange? Pana in clipa in care cineva imi va spune ca toate aceste lucruri se puteau infaptui, voi continua sa cred ca ceea ce noi am facut pe 23 august 1944 era inevitabil.

PE URMELE ARMATEI ROMANE

Pentru independenta si unitatea nationala am fost nevoiti sa trecem prin nenumarate razboaie. Incepand cu 4 mai 2005, Casa Regala a initiat o actiune in cadrul careia Regele Mihai va merge cu masina pe urmele Armatei Romane. Majestatea Sa va depune coroane de flori in toate locurile unde au cazut soldatii sai. Actiunea vine ca urmare a aniversarii a 60 de ani de la victoria impotriva Germaniei naziste de catre statele occidentale, in luna mai a acestui an. Principele Radu de Hohenzollern Veringen a declarat intr-un interviu ca Regele si-ar fi dorit sa ajunga pana in Republica Moldova, dar conditiile politice de peste Prut nu permit o asemenea vizita. Principele a precizat ca Regele Mihai va conduce "un Volvo din anii â70, cu care a venit deseori de la Versoix pana la Savarsin".

Tatal meu inventase fel de fel de uniforme si tin minte ca saracii ofiteri trebuiau sa scoata bani de undeva si sa-si cumpere uniforma... Erau asa-zisele uniforme de ceremonie, de inalta tinuta, impopotonate cu fel de fel de chestii Regele Mihai