Discurs istoric

"Este absolut necesar ca ea si Coroana sa aiba o legatura organica si fireasca cu masele poporului, a carui intarire este granita sigura pentru progresul tarii"

"Este absolut necesar ca ea si Coroana sa aiba o legatura organica si fireasca cu masele poporului, a carui intarire este granita sigura pentru progresul tarii"

Dupa cum este cunoscut, in februarie 1938, Regele Carol al II-lea a dat o noua Constitutie Romaniei, ca la scurt timp, in martie, sa desfiinteze partidele politice. Imediat dupa aceste actiuni, el a infiintat prin decret regal un partid unic, intitulat Frontul Renasterii Nationale, care se va dovedi a fi o unealta a dictaturii si camarilei regale instaurate de Carol al II-lea. Prima sedinta a Consiliului Superior National al noului partid infiintat a avut loc in ziua de 26 ianuarie 1939 si a fost prezidata de Miron Cristea, Patriarhul Romaniei, care era si presedinte al Consiliului de Ministri, asistat de N.D. Cornateanu, Silviu Dragomir si Victor Valcovici, secretari ai Frontului Renasterii Nationale.

CRITIC. Discursul tinut de Patriarhul Miron Cristea cu acest prilej s-a dovedit a fi unul de tinuta, cu accente de critica, dar si un imbold mobilizator pentru cetatenii Romaniei, in conditiile in care asupra Europei se profila pericolul pe care il reprezenta Germania nazista si pretentiile teritoriale ale Rusiei sovietice.

Inca de la inceputul discursului, voalat, Patriarhul a relevat profilul noului regim carlist: "Noua organizare autoritara a Statului Roman a desfiintat din viata politica partidele. Dar, oricat caracter autoritar ar avea astazi conducerea tarii, este absolut necesar ca ea si Coroana sa aiba o legatura organica si fireasca cu masele poporului, a carui intarire este granita sigura pentru progresul tarii." Sesizand starea precara a natiunii romane, pusa in fata unui fapt politic implinit, Miron Cristea recomanda: "Domnii Consilieri, directori si fruntasi ai Frontului, traind in mijlocul cetatenilor trebue sa le cunoasca pasurile, lipsurile, greutatile si toate conditiile de viata si sa caute a gasi si recomanda celor competenti si mijloacele de indreptare a relelor, de inlaturare a greutatilor si de usurare a vietii si a posibilitatilor de productie mai mare si de castig mai bun dupa munca lor, si aceasta nu pentru ca i se oferea cat mai multe ocazii de a-si exploata Patria, ci din contra, pentru ca avea putinta sa-si puna toate puterile in slujba ei, sa-si castige merite, ba chiar gloria pentru serviciile aduse Patriei. Intocmai si noua noastra constitutie si intreg duhul ei leaga in paragraful 4 drepturile cetatenilor Romaniei de indatorirea de a socoti Patria drept cel mai de seama temeiu al rostului lor in viata, a se jertfi pentru apararea integritatii, independentii si demnitatii ei, a contribui prin munca lor la inaltarea ei morala si la propasirea ei economica, a indeplini cu credinta sarcinile obstesti ce li se impun prin legi si a contribui de buna voe la indeplinirea sarcinilor publice, fara de care Statul nu poate vietui".

In discursul sau, Miron Cristea nu a uitat sa traga un semnal de alarma pentru politicienii vremii: "Si cine poate pe drept cuvant presupune ca acestia vor putea face mai putin bine Patriei, decat atatia vanatori de nesaturate interese particulare, de exploatare necinstita a patrimoniului public, de imbogatire cu orice mijloace, de cei ce au compromis viata parlamentara si votul obstesc si a caror libertate cetateneasca a trebuit apriori ingradita in formula demisiilor iscalite in alb?". Dupa cum se observa, multe dintre aceste sfaturi sunt valabile si astazi pentru parlamentarii democratiei noastre contemporane. Si in continuare afirma: "Dar mentalitatea veche continua inca sa stapaneasca sufletul multora; ea nu se poate indrepta dintr’o data. E mare inca numarul celor ce vad in Stat un isvor de capatuiala nemeritata, dobandita pe alte cai decat ale priceperii si ale meritelor - care considera de scop al vietii capatuirea nejustificata a lor si a atator neispraviti, care nu vad nimic inaintea ochilor, decat interese proprii, iar ravna exclusiva dupa slujbe bugetare este inca mare".

SPERANTE. Totusi, Patriarhul spera ca "toti trebue sa admita ca multe rele au fost starpite si se vor starpi, multe se vor mai indrepta, incat tara va face zilnic cate un pas inainte. Mentalitatea celor inca gresiti trebue si ea sa se schimbe: sa se calauzeasca de deviza «totul pentru neam, totul pentru tara»".

In atare conditii, Miron Cristea crede ca "biserica si scoala de toate categoriile si asezamintele superioare ale tarii trebue sa nu crute nici o osteneala intru a da tuturor aceasta sanatoasa educatie si indrumare cetateneasca. Samanta celui mai selectionat grau inca cere un sol prielnic pentru a da rod multumitor, mai pot urma intemperii fatale, care zadarnicesc harnicia plugarului. Asa si in viata sociala, publica, si politica, o atmosfera prielnica, saturata de o mentalitate logica si de multimea celor care au convingerea ca interesul obstesc trebuie sa primeze formeaza conditiile prielnice pentru activitatea mai rodnica a celor dela carma. In aceasta privinta, multi din locuitorii tarii noastre au neaparata trebuinta de o temeinica educatie si indrumare".

"Caci, lucru sfant: pana cand lumea va fi condusa de oameni, si nu de ingeri, vor fi si ramane in lume si neajunsuri, si felurite greseli. Dar noroc ca greselile se pot indrepta" Patriarhul Miron Cristea

ACTUAL. Analizand citatul de mai sus, gandul ne duce la un bun discurs adresat poporului roman cu ocazia intrarii in Uniunea Europeana, plin de sfaturi si idei calauzitoare.

Continuandu-si firul expunerii, Patriarhul Miron Cristea mentiona: "De alta parte, carcotasii, vesnic nemultumiti, de care se ivesc pretutindeni, sa nu ceara nimic imposibil. Caci, lucru sfant: pana cand lumea va fi condusa de oameni si nu de ingeri, vor fi si ramane in lume si neajunsuri si felurite greseli. Dar noroc ca greselile se pot indrepta. Deci, de la oameni nu se poate cere perfectiune absoluta, ci trebuie sa ne multumim a cere, mai ales tuturor conducatorilor: ganduri si maini curate, convingeri statornice, pricepere, specializare, harnicie, crutare, constiinciozitate, corectitudine, spirit de sacrificiu pentru binele obstesc, energie unde este necesara aplicarea ei, iubire de neam, de tara s…t, ambitie nobila de a nu trai in zadar, numai pentru a face umbra pamantului. Si atunci, in mod firesc, nu pot lipsi bunele rezultate, ba chiar maximum posibil de indreptare si de propasire". Fiind un bun cunoscator al realitatilor romanesti, Miron Cristea concluzioneaza: "Incheiu cuvantul meu, in nadejdea sigura ca toti domnii Consilieri, directori si fruntasi ai Frontului se vor pune in slujba acestor virtuti cetatenesti, generalizandu-le, sadindu-le si cultivandu-le in sufletele si convingerea tuturor romanilor, mai ales in sufletul tineretului, care are sa urmeze".