Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
AMINTIRILE MEDICILOR
Sute de femei se mutilau sau mureau anual in incercarea disperata de a scapa de o sarcina nedorita. Propaganda de partid nega evidentele: femeile refuzau sa devina masini de facut copii.
DORU COBUZ anul nasterii 1977
Am trait niste socuri nemaipomenite, datorita acestei situatii politice care a produs mari tulburari in existenta femeilor, a mamelor. In perioada de dinainte de decret erau nasteri asa de putine incat vedeam topindu-se pur si simplu natiunea romana. In Bucuresti, erau in jur de 800-1.000 de avorturi pe zi. Erau multi medici ahtiati sa faca avorturi pentru ca ei primeau 100 de lei la un avort (plata reglementata oficial - n.r.), basca atentia care ti-o dadea pacienta. Au fost atunci milioane, milioane de copii nenascuti.
Eu m-am retras din chiuretaje si mi s-a atras atentia ca lupt impotriva unei sarcini de partid. Decretul, marturisesc sincer, mi-a dat o senzatie de bine, de multumire sufleteasca... Datorita acestui refuz, ulterior, au venit baietii la mine si mi-au spus: «Sa ne scrii noua doua articole». Acestea au fost publicate in presa vremii. Am primit telefoane, scrisori, telegrame de felicitare din toata tara. Dupa aceea, insa, am vazut si reversul medaliei: femeile nu puteau sa faca copii la nesfarsit, asa cum se cerea.
Jurnalul National: Care au fost efectele masurii de interzicere a chiuretajelor?
Mircea Onicescu: Dupa ce a venit decretul, vreme de un an de zile a crescut putin natalitatea. Dar dupa aceea, au inceput femeile sa spuna: "Stai, domâle, putin, eu nu fac copii ca o moara!". Si atunci au inceput practicile astea de avorturi empirice, clandestine, care au dus la complicatii ingrozitoare. Isi introduceau tot felul de lucruri in vagin: sapun, tot felul de plante, andrele de tricotat... Imi ziceau: "Pai cum, sapunul e steril!". El dadea insa niste gangrene ingrozitoare, chiar si penicilina, pentru ca se infectau. Manevrele femeilor infectau organele genitale. Si ma trezeam cu trompele uterine negre, mirosind... Si acum imi aduc aminte cateodata noaptea de unele dintre acele femei.
Care erau consecintele?
Ramaneau fara trompele uterine sau fara uter si in unele cazuri incepeau tulburarile de menopauza. La femei de 20, 30 de ani... Toate astea erau niste lucruri nenaturale, dar ele apareau pentru ca nimeni, din pacate nimeni, nu le sfatuia cum pot evita sarcinile. Pentru ca existau mijloace. De exemplu, dupa contact imediat, o irigatie cu apa calduta si cu 3 linguri de otet. Distrugea spermatozoizii. Si mai si curata vaginul. Sau era, in perioada aia, calendarul din a 7-a in a 17-a zi interdictie pentru contacte sexuale. Sau, contactul intrerupt. Nici una dintre aceste metode nu e perfecta, dar nu ar fi fost dezastrele care au fost... In orice caz, mutilarea asta este o realitate pe care nu ai cum sa o mai repari.
Erau multe femei care ajungeau la spital in situatii grave?
Multe, foarte multe. Din cate imi dau eu seama, in Bucuresti, cred ca au fost, pe saptamana, in fiecare dintre cele zece clinici, cate trei pana la cinci operatii mutilante... Dupa aceea veneau problemele de sanatate, normale dupa o astfel de mutilare.
Rover-ul Curiosity a făcut cea mai importantă descoperire a sa de până acum. Posibile dovezi ale vieții străvechi pe planeta Marte
Citește pe Antena3.ro
Cele mai multe se mutilau
De multe ori, femeile s-au prezentat la multe zile dupa ce au facut avortul clandestin. Am avut cazuri de femei care ajungeau la spital si la cateva zile dupa ce le-a explodat uterul in ele. Pe multe dintre ele le-am salvat, dar trei le-am pierdut. M-a ajutat Dumnezeu sa am numai trei decese in toata cariera si asta pentru ca, de fiecare data cand intram in operatie ma rugam: "Ajuta-ma, Doamne, s-o scap si pe asta!". Cele mai multe se mutilau si nu mai puteau face copii. Dupa ani, incepeau tot felul de complicatii, dureri de cap, aderente... Erau situatii in care faceati avorturi?
Eu consider, ca nasterea este o minune Dumnezeiasca. Am fost si am ramas impotriva avortului facut fara discernamant, dar au fost situatii cand am facut avorturi, dar motivate... Acolo unde am crezut ca este cazul, faceam avort chiar si in vremea lui Ceausescu. Nici nu treceam pe la comisie. Dar, in schimb, nu am luat bani la nici un avort. Consideram ca daca iei bani la un avort, ai trecut de partea... ailalta.
Si cum le motivati acele chiuretaje?
Nu le motivam, le inregistram ca pierderi de sarcina din cauze naturale. Domnule, avortul ala il faceam pentru ca eu consideram, in mintea mea de medic, ca femeia nu poate continua sa duca sarcina pentru anumite motive.
Veneau la dumneavoastra femei si barbati disperati care va cereau sa ii ajutati?
Eu nu primeam chestii din astea. Sa vina unuâ si sa-mi spuna: "Stiti...". Treaba ei, eu nu fac chestii dintr-astea. Nu se putea sa nu gasesti o lichea care sa te dea pe mana securistilor. Astea erau chestii care se faceau de mine, prin mine, cu mine. Eu le faceam celor pe care le stiam din trecut, dintre paciente. Stiam ca femeia nu poate duce un copil in plus, pentru ca nu are o situatie acasa foarte buna sau pentru ca varsta sau starea de sanatate nu-i permite.
Dar erau medici care faceau intreruperi acasa, in garaje...
Asta era o chestie foarte clandestina... Am cunoscut cativa medici care faceau avorturi "delictuale", cum le spuneam. Si le faceau pe multi bani. Noi ii stiam, dar in societatea asta putreda, astia se descurcau pentru ca plateau in dreapta si in stanga: politistii, securistii si procurorii. De aceea, au fost mult mai putini medici implicati in procese, anchete s.a.m.d., decat cei care au facut astfel de avorturi.
Nasul cu irigator
Cum le puteati ajuta pe femeile care nu isi doreau copii?
Sfaturi. Dadeam sfaturi cu nemiluita. Tuturor pacientelor mele le spuneam: "Fetelor, cumparati-va un irigator!". De altfel, impreuna cu sotia, am fost, in cei peste 55 de ani de casatorie, nasi de casatorie la foarte multe perechi. La nunta le faceam cadou un irigator. La inceput, se uitau la mine ca la felul 14. Dupa ani de zile, toate mi-au multumit: "Ce bine mi-ai facut ca mi-ai dat chestia aia". Si, intr-adevar, n-am avut printre finele mele nici nasteri nedorite, nici avorturi clandestine, nici morti din probleme dintr-astea.
Ce se intampla cu femeile care ajungeau la spital dupa ce faceau clandestin o intrerupere de sarcina?
Erau anchetate. Eu, medic, eram obligat sa anunt de fiecare data cand venea cate una suspecta ca a recurs la un "avort delictual". In spital era un securist, unul dintre medici, mai era si cate o sora care dintr-aia...
Cum s-a intretinut situatia asta atatia ani?
Avea Ceausescu pe langa el tot felul de lingai, profesori universitari, medici mari, nu ai ce zice, dar ii intreba intaiul barbat al tarii daca femeia poate sa nasca la 45 de ani sau mai mult. Si ei, din slugarnicie, ii raspundeau: "Da, tovarase, poate sa nasca!". Pe astia, nu-i iert nici pe lumea cealalta. Astia nu au fost oameni, cu toate ca unii au fost medici mari. Si mai era si bestia aia de Elena (Ceausescu - n.r.), care sigur ii intretinea convingerea asta.
Exista o posibilitate de masurare a consecintelor acestui decret?
Au fost femei care au murit in urma intreruperilor de sarcina si anual au fost cateva mii mutilate, numai in Bucuresti... E foarte greu de spus, cat de multi erau asa-numitii "decretei", in momentul in care a fost lichidat Ceausescu... Multi dintre cei abandonati, din orfelinate, sunt copii rezultati direct in urma acestei legi. As spune ca din totalul copiilor nascuti dupa â66, cel putin 10 la suta aveau cate o tara, ca urmare a eforturilor mamelor de a scapa de sarcina, iar 20 la suta dintre ei erau nedoriti, respinsi...
|
INTAI PRO SI APOI CONTRA
|
Dr. Mircea Onicescu (foto), medic primar de obstetrica-ginecologie a fost sef de sectie la Spitalul "Brancoveanu" si a lucrat pentru trei ani la Maternitatea "Cantacuzino". Marturiseste ca a avut cazuri de femei care i-au ajuns pe masa de operatii in situatii disperate incat noaptea si le aminteste si acum, la 15 ani dupa abolirea Decretului. Medicul a fost in prima faza un sustinator al unei masuri de interzicere a chiuretajelor pentru ca romancele o transformasera intr-o "metoda contraceptiva", dar apoi a vazut efectele acestei interdictii. Urmari care pentru acesta s-au tansformat in cosmaruri. |
|
CRESCUTI CU CHEIA LA GAT
|
|
Dr. Theodor Ionescu, director al Spitalului Brancovenesc pana in ziua in care acesta a incetat sa existe. L-a cunoscut pe medicul Onicescu si nu de putine ori era chemat in sedinte pentru a explica activitatea sefului Clinicii de Obstetrica-Ginecologie. Dr. Ionescu precizeaza ca, dupa aparitia Decretului 770, urgentele medicale de obstetrica-ginecologie au devenit tot mai frecvente si mai grave. Intreruperile de sarcina erau supravegheate in fiecare spital de o comisie, din care faceau parte reprezentanti ai Procuraturii, Securitatii, PCR si ai Directiei Sanitare. Conducerea spitalului nu putea interveni deloc in activitatea comisiei sau in numirea de membri ai acesteia.
Medicul Ionescu crede ca un copil din trei, care s-a nascut dupa â66, nu era dorit de parinti. Acestia nu aveau insa dreptul de a alege. "Oamenii aveau servicii si nevoi in acord cu vremurile, nu aveau timp sa stea sa creasca copii pe care nu si-i planificasera. Asa s-a nascut moda copiilor crescuti cu cheia la gat", spune medicul Ionescu.
|
