Frati de cruce cu Mihai Voda

Au salvat viata lui Mihai Viteazu la Vidin. Fratii Buzesti - trei boieri, trei generali, trei diplomati, trei razboinici credinciosi fara de care istoria Romaniei s-ar fi scris altfel. Abia cind vad securea clatinandu-se, Stroe si Preda Buzescu inteleg ca voievodul se lupta cu moartea. Se arunca amandoi intr-acolo.(…) Risipesc repede palcul otoman. Stroe doboara de pe cal spahiul care mai tinea inca sulita in pintecele voievodului." Asa e prezentat de scriitorul Dumitru Almas intr-un roman dedicat fratilor Buzesti momentul in care la Vidin, in septembrie 1598, cei trei boieri au salvat viata domnitorului care a reusit doi ani mai tarziu sa uneasca pentru prima data provinciile romanesti.

MARI DREGATORI. Pe timpul domniei lui Mihai Viteazu, cei trei au ocupat functii importante in Dregatoria Domneasca. Preda, cel mai mare dintre frati, era mare Ban al Craiovei. El carmuia intreaga tara cat timp Mihai era plecat in campaniile militare. Radu, fratele mijlociu, era clucer, dregatorul care se ocupa cu aprovizionarea curtii domnesti. El mai fusese in 1575 vel postelnic, ocupandu-se de camera de dormit a domnului si organizand audientele. In a doua domnie a lui Mihnea Turcitu a fost numit spatar. Cronicarul Anonymus Carolisensis, citat de Sincai, il numeste pe Radu "cel mai de frunte dintre boieri si prea bogat, pentru ca mostenise a treia parte din Valahia; stia si ungureste". Mihai exploateaza calitatile lui Radu de diplomat si-l trimite deseori in solie ba la tatari, ba la turci, ba la generalul Basta. Mezinul familiei, Stroe Stolnicul Buzescu, avea grija de masa domneasca.

CU FRICA DE DUMNEZEU. Bunicul celor trei frati, Vlad Banul, a inceput constructia unei manastiri in satul Calui. Numai ca locasul a fost lasat neterminat. Dupa 60 de ani de la punerea temeliei, Stroe, Radu si Preda s-au apucat sa termine Casa Domnului.

A fost o munca sisifica, daca e sa ne luam dupa timpul foarte scurt de constructie de aproximativ doua saptamani si jumatate. Intreaga istorie a lui Mihai Viteazu este legata de numele celor trei. Fratii l-au sustinut pe voievod chiar si inainte de a fi incoronat. Academicianul G.I. Ionnescu Gion facea in 1903 o trecere in revista a realizarilor lui Stroe: "A fugit cu Mihai Viteazu la Constantinopole, Stroe si fratii sai lupta impotriva tatarilor la Hulubesti, Serpatesti si Stoinesti, unde este ranit la coasta, Stroe e langa Mihai la Calugareni si Selimberg si apoi la intrarea triumfala in Alba-Iulia". Dupa asasinarea lui Mihai Viteazu, Radu Buzescu si sotia sa, Preda, inmormanteaza capul voievodului la Manastirea Dealu.

STROE - RAZBOINICUL DE 70 DE ANI. Cei trei frati raman la fel de credinciosi si domnitorului care ii urmeaza lui Mihai la tron, Radu Serban. Tatarii au continuat sa intre in tara, iar fratii au condus campaniile militare impotriva lor. Intr-una dintre batalii, la Teiusani, Stroe provoaca la duel pe cumnatul hanului tataresc Gherai.

Stroe a dovedit aici abilitati uluitoare pentru varsta lui de 70 de ani si a reusit sa il omoare pe tatar. Bolintineanu a versificat acest episod, insa a incurcat fratii, eroul din opera lui fiind Preda, nu Stroe. Stroe a fost ranit la obraz in lupta si, dupa ce a agonizat la Brasov cateva saptamani, a murit in 1602.

Cauza mortii lui a fost consemnata pe piatra funerara de Sima, sotia boierului. Radu moare dupa opt ani, in 1610, iar Preda se sfarseste in 1612.

Conform academicianului Ionnescu-Gion, dupa moartea lui Mihai Viteazu, Stroe Buzescu a fost propus de boieri ca domn. Acesta a refuzat insa tronul si impreuna cu fratii sai, Preda si Radu, i-au oferit coroana lui Radu Serban. Au ramas credinciosi noului voievod.

Preda (stanga) si Stroe, pictati in Bisericii Calui. In pisania manastirii au scris: "Noi ne-am trudit si am infaptuit acest sfant hram si l-am infrumusetat"

URMASUL BUZESTILOR E INGINER

"Faptul ca esti urmasul fratilor Buzesti este o mare obligatie pentru tine. Nu poti sa te porti ca un cersetor", ne zice Serban Alexandru Manu, un descendent pe linie materna a familiei boieresti Buzescu. Manu are 67 de ani acum si a fost pe vremea comunismului inginer energetician, participand la electrificarea intregului Baragan si a toata Campia Dunarii. In 1982 a plecat in Franta. Ca orisice fiu de latifundiar, era ca si condamnat pe vremea comunismului, dar a avut noroc de prietenii tatalui sau, oameni de stiinta care au reusit sa-l fereasca. Tatal sau, George Manu, fost legionar, a murit in puscaria de la Aiud in 1961, dupa 13 ani de temnita.

CASA ROASA DE LIBERTATE

400 de ani a reusit sa ramana in picioare casa boiereasca ridicata de Stroe Buzescu in satul Srejesti din judetul Olt. Intr-un singur an, imediat dupa revolutie, s-a ales praful de ea. Cladirea, cat un castel de mare, a fost jumulita de localnici pana si de tencuiala! Din acoperisul din sindrila a ramas un morman de lemne, bune de pus pe foc. Usile imense din lemn masiv, cum le placea boierilor acelor vremuri sa aiba, late cat sa intre pe ele toata curtea domneasca deodata, au fost scoase din tatani si puse pe foc. Cine a furat de pe acolo a fost de-a dreptul "nervos", pentru ca a reusit sa darame o ditamai coloana turnata in fier beton. Casa boiereasca este o cula, o locuinta facuta pentru a servi si ca loc de aparare, prevazuta la fiecare colt cu contraforturi. A fost ridicata in jurul anului 1590. Cand razboinicul Stroe pleca impreuna cu Mihai Viteazu la razboi, cea care devenea "capitanul" culei era nevasta lui Stroe, jupanita Sima. Si acum s-a mai pastrat legenda cu Sima cea care, pentru a-si apara mosia, a ridicat taranii la lupta impotriva turcilor si i-a fugarit pana la Dunare. O alta legenda vorbeste despre trei stejari plantati acolo chiar de Mihai Viteazu. Acei stejari au crescut pana in perioada comunista, cand cineva a avut grija sa-i puna pe foc. Comunistii au nationalizat cula si au infiintat acolo Primaria si Gradinita comunale. Asa a fost salvat conacul de la devastare. Insa dupa revolutie Primaria s-a mutat de acolo, gradinita, la fel, iar cladirea a ajuns pe mana hotilor. Cula este acum in proprietatea unuia dintre urmasii neamului Buzescu, Serban Alexandru Manu. Manu a trait in aceasta casa pana la varsta de 10 ani si isi aminteste: "Afara era o poarta olteneasca cam de sapte metri latime si de doi metri si jumatate inaltime, cu coviltir, care a fost construita probabil pe vremea fratilor Buzescu". Manu vrea sa restaureze cula si, pentru a pastra farmecul pe care l-a avut odinioara, a cerut ajutorul unui arhitect. Cam 300.000 de euro preconizeaza Serban Alexandru Manu ca il va costa cladirea pe care, probabil, o va face pensiune agroturistica.

Nota: In documentarea acestui articol s-au folosit si informatii din urmatoarele lucrari: Dumitru Almas - "Fratii Buzesti", G.I. Ionnescu Gion - "Sima Stolniceasca Buzeasca", Editura Meridiane 1967 - "Manastirea Caluiu", Octav George Lecca - "Familii boieresti Romane. Istorie si genealogie".