Motoc, boier necredincios

de Radu Tutuianu | 05 Dec 2005 • 00:00

DIN GRAJDAR, VORNIC

Ioan Motoc a ajuns din grajdar cel mai important boier in sfatul domnesc. A sprijinit doar pe cine ii asculta poruncile, si-a vandut toti domnii. Scriitorii l-au luat ca model de ticalosenie. Cronicile moldovene si poloneze descriu uneltirile care l-au purtat pe boierul Ioan Motoc de la functia de dregator, ingrijitor de caii domnitorului, pana la rangul de Mare Vornic - cel dintai boier din divan, cu putere de carmuitor si inalt judecator al curtii domnesti. Cronica Rerum polonicarum... (1572) il pomeneste pe Motoc implicat in asasinarea lui Stefan Rares, domnitorul Moldovei, si in numirea noului voievod, Alexandru Lapusneanu, refugiat in Tara Leseasca. Cand moldovenii din Iasi s-au razgandit si au vrut alt domn decat pe Lapusneanu, comisul Motoc navaleste cu o armata de 300 de boieri moldoveni si ii pune in lanturi pe razvratiti. Devotat, Ioan Motoc l-a predat pe pretendentul Joldea la picioarele lui Alexandru Lapusneanu si "l-au insemnat la nas si l-au dat la calugarie", dupa cum scrie cronicarul Grigore Ureche in Letopisetul Tarii Moldoveiâ¦

TRADATORUL. La 8 septembrie 1552, in biserica ortodoxa de la Bakota, pe malul Nistrului, Motoc a stat alaturi de Alexandru Lapusneanu cand acesta a depus juramantul in fata a 80 de nobili poloni si moldoveni. Vreme de zece ani, boierul Motoc l-a slujit credincios pe domnitor si s-a ocupat de mosiile lui, intinse peste tinutul Neamt.

Insa, in 1561, ambitiosul boier trece in cealalta tabara si-l ajuta pe Despot sa urce la tronul Moldovei. In noiembrie are loc batalia de la Verbia, langa Dorohoi, in care Despot iese invingator nu atat superioritatii mercenarilor sai (germani, spanioli si unguri cu armament de foc), cat tradarii calarimii conduse de Ioan Motoc, care constituia majoritatea ostirii lui Lapusneanu. Despot Voda, dupa ce s-a urcat pe tron, l-a trimis pe acelasi Motoc cu un juramant de credinta la regele Poloniei, sa-l citeasca in fata la seimul (adunarea nobililor poloni) din Piotrikov.

TICALOSUL LUI NEGRUZZI

Ioan Motoc, model pentru scriitorul Costache Negruzzi

Ioan Motoc a fost model de ticalosenie pentru Costache Negruzzi in scrierea nuvelei Alexandru Lapusneanu. Posteritatea Marelui Vornic ramane marcata de pecetea pe care i-a pus-o un scriitor. Naratorul si-l imagineaza pe boier in momentul cand incerca sa placa lui Lapusneanu in scena sangeroasa a uciderii boierilor: ,,Silindu-se a rade", dar in realitate isi ,,simtea parul zburlindu-i-se pe cap" si dintii sai clantanind. Insusirile lui Motoc sunt evidentiate si prin fapte, cand nu mai stie ce sa faca pentru a scapa de moarte: ,,Plangea, tipa, suspina", ,,boci ca o muiere", ,,isi smulgea barba". Fiind iertat de domnitor, devine slugarnic si in permanenta doreste sa intre in gratiile stapanului pe care-l flateaza si-l linguseste, aprobandu-i toate vorbele, chiar daca are o alta convingere intima. Linguseala creste pana cand simuleaza o stare sufleteasca asemenea celei a domnitorului. Toate acestea dezvaluie o viclenie nativa, prin care Motoc reuseste sa scape din numeroase incurcaturi. Dar cand constata ca nu mai are nici o scapare, lasitatea lui capata proportii ridicole, invoca ajutorul divin: ,,O, pacatosul de mine", ,,Oh! Nenorocitul de mine", ,,Maica, preacurata fecioara", ,,Milostive Doamne". Ii propune domnitorului sa dea cu tunurile in multimea de la poarta ("Sa moara totiâ¦ sunt niste prosti") si apoi ii cere ragaz pentru a-si randui casa si a se spovedi. Incercarile lui sunt zadarnice, caci ramane pentru Lapusneanu ,,un talhos si un vanzator", pe care-l da multimii, aceasta sfasiindu-l.

Citește pe Antena3.ro

Ucraina a atacat pentru prima oară Rusia cu rachete ATACMS. Reacția Moscovei

GENEALOGIA MOTOCILOR

George Motoc, scriitor in divan in anul 1548, a fost tatal lui Ioan. Marele Vornic Ioan a avut doi fii, pe Onciu si Toader Motoc. Onciu a avut-o nepoata pe domnita Vidra, eroina a poemului dramatic Razvan si Vidra, scris de Bogdan Petriceicu Hasdeu. Vestitul mitropolit Varlaam al Moldovei (1632) se tragea si el din familia Motocilor, s-a remarcat pe timpul domniei lui Vasile Lupu, aparand biserica si publicand carti religioase.

POLONEZII I-AU TAIAT CAPUL MARELUI VORNIC

In 1563, Despot statea linistit in scaunul Moldovei, cand a izbucnit o rascoala impotriva sa. In fruntea complotistilor, tot Ioan Motoc, acum Mare Vornic, aliat al lui Stefan Tomsa, pretendent la domnie. Vicleanul boier il avertizeaza pe Despot Voda ca o presupusa armata de tatari ameninta Moldova, iar mercenarii domnitorului trebuie sa intervina. Despot accepta sfatul si trimite pe cei 300 de mercenari straini in lupta din care nici unul nu avea sa se mai intoarca, fiind macelariti de moldovenii echipati, la initiativa lui Motoc, cu arme si straie tatarasti. Stefan Tomsa urca pe tron sprijinit de Marele Vornic, "dar peste putin timp trebui sa fuga in Tara Leseasca la venirea viteazului Alexandru Lapusneanu" (Grigore Ureche, Letopisetul Tarii Moldovei). Ghinionul l-a insotit pe Motoc in pribegia prin Polonia, fugind de razbunarea lui Lapusneanu.

Scriitorul Costache Negruzzi in nuvela sa plaseaza moartea lui Motoc la curtea lui Alexandru Lapusneanu, cand, de fapt, decapitarea a avut loc in vestul Ucrainei. Sultanul otoman, domnitorul Moldovei si regele polonez au cerut incarcerarea tradatorului Motoc si taierea capului in mai 1564, in piata din centrul orasului Lvov. Trei secole, osemintele lui Motoc au odihnit intr-o biserica ortodoxa din Ucraina, pana cand piatra de mormant a fost sparta in bucati, groapa dezafectata, astfel ca doar faima uneltirilor sale a mai ramas in istorie.

TIPUL PARVENITULUI

Dramaturgul Bogdan Petriceicu Hasdeu l-a avut pe Ioan Motoc drept model al parvenitului in tragedia istorica Raposatul postelnic. Personajul Motoc planuieste sa devina in scurt timp vistiernic, sa cumpere mosii, 200 case de tigani, "apoi voi rasturna pe domn, voi pune in scaun un alt voda, un voda din mana mea, un voda care sa asculte de poruncile mele!". Pentru a-si atinge scopul, protagonistul Motoc il ucide pe postelnicul Sarpe, ii ia sotia si prin ea obtine ascensiunea la putere.

Constantin Rezachevici: "Cronologia critica a domnilor din Tara Romaneasca si Moldova"; Octav-George Lecca: "Familiile boieresti romane. Istorie si genealogie, dupa izvoare autentice"
Academia romana: "Tratat de istoria romanilor"; Bogdan Petriceicu Hasdeu: "Raposatul postelnic, Razvan si Vidra"
Costache Negruzzi: "Alexandru Lapusneanu"