Somn peste moaste

Prezenta unor urme crestine, vechi de aproape doua milenii, da semne tulburatoare despre faptura lui Iisus.

Se pare ca oamenii din Dobrogea dorm peste morminte de sfinti de mii de ani. In septembrie 1971, la Niculitel, in judetul Tulcea, cerul s-a innegurat ca de potop si a plouat zile intregi. Apa a venit siroaie de pe colinele din jur, rosie ca sangele de la lut, si viitura a descoperit o piatra rotunda si bombata. Oamenii s-au strans imprejurul ei, intrebandu-se ce-o mai scoate lutul la suprafata. Aici veneau tiganii cu ursi care te calcau pe spate la comanda ca sa nu ai dureri de sale. Cand s-au descoperit sfintii, oamenii ziceau ca tiganii ar fi simtit ei ceva, de-asta veneau aici cu ursii.

CRIPTA. Au venit satenii cu o ranga si au strapuns cupola. Au adus un fir cu un bec si au vazut dezamagiti ca nu au de-a face cu o comoara. Erau sfintii martiri, doi care aveau cap si doi fara. Asa au aflat ca brazdele si casele lor erau asezate pe morminte de martiri crestini.

Era vorba despre o bazilica paleocrestina, care sub altar avea o cripta de forma patrata, facuta din caramida si mortar, acoperita cu o cupola. In interior, moastele a patru martiri, iar la al doilea nivel, moastele a inca doi martiri, cu inscriptia: "Aici si acolo se afla sangele martirilor". Tot scrijelite pe un perete, numele lor: Zotykos, Attalos, Kamasis si Filippos. Patrundem in buncarul de beton ce adaposteste cripta martirica. Cripta din caramida rosie, care a servit drept adapost sfintilor ucisi acum 1.700 de ani, arata tulburator. Se spune ca piatra poate pastra vibratia momentelor importante, asa ca am atins zidul cu mana si am pipait usa cea grea de piatra cu care sfintii au fost inchisi. Am mirosit aerul din acea cripta intorcandu-ne pentru cateva secunde in timp. Ce putere, ce forta misterioasa! Cei patru se odihnesc la Manastirea "Cocos", iar martirologiul ieronimian pomeneste inca 36 de martiri nedezgropati. Oamenii povestesc cum se aprind singure la marile sarbatori candele la icoana Sfantului Kamasie.

Bazilica de la Niculitel prezinta o mare insemnatate pentru istoria Bisericii noastre, pentru ca aici s-au pastrat singurele moaste de martiri din perioada paleocrestina descoperite pe teritoriul Romaniei.

PUTEREA RUGACIUNII Nu departe de actualul sat Dunavatul de Jos se afla ruinele unei fortarete romano-bizantine care au apartinut cetatii Halmyris. Aici au patimit Epictet si Astion, poate cei mai vechi martiri de pe teritoriul Romaniei, despre care exista informatii detaliate. Ei au patimit in anul 290, ca urmare a persecutiei dezlantuite de imparatul Diocletian (284-305). Sfantul Epictet era originar din partile Rasaritului, fiind crescut in frica lui Dumnezeu. Invrednicindu-se de harul preotiei, el ducea o viata cu totul curata si evlavioasa. Prin puterea rugaciunii sale putea deschide ochii orbilor, vindeca leprosi si ologi si scotea duhurile necurate din cei indraciti.

RANI FRECATE CU OTET SI SARE, APOI SMOALA CLOCOTITA Astion era tanarul nepot al senatorului roman Iulian. Pagan, ca si parintii sai, se converteste la crestinism dupa intalnirea cu preotul Epictet. Cei doi se stabilesc la Halmyris, preotul Epictet si fiul sau duhovnicesc Astion duc o viata curata. Tanarul Astion se va invrednici de acelasi dar al facerii de minuni, ca si parintele sau duhovnicesc, cu deosebita putere asupra diavolului. In a 4-a zi de la sosirea in oras, comandantului Latronianus i se raporta ca in oras exista doi straini, vrajitori, si au intors pe multi de la cinstirea zeilor. Acesta se infurie si porunceste ca la apusul soarelui cei doi sa fie dusi la inchisoare. A doua zi, cei doi au fost adusi in mijlocul orasului la judecata, dar Latronianus abia putea sa-i priveasca, fetele lor stralucind ca soarele. Acesta s-a infuriat si a poruncit ca sa fie legati, iar carnea de pe corp sa le fie jupuita cu gheare de fier. A poruncit ca sa fie frecate ranile celor doi cu sare si otet, dupa care sa fie aruncati intr-un cazan cu smoala clocotita. Insa, prin puterea lui Hristos, cei doi sfinti au ramas nevatamati, si de aceea au fost condamnati ca 30 de zile sa nu primeasca nimic de mancat si de baut. SFARSITUL UNOR CRESTINI Parintii lui Astion aud despre chinurile celor doi si vor sa devina si ei crestini. Se imbarca in graba si vin la locul in care patimea fiul lor cel sfant. Dupa 30 de zile de infometare, sfintii au fost adusi la judecata, unde au marturisit din nou pe Hristos. Vazand ca nu ii poate invinge, Latronianus a poruncit sa fie scosi afara din cetate si sa li se taie capul. Astfel, in ziua de 8 iulie i s-a taiat capul mai intai lui Astion, dupa care preotul Epictet, lasandu-si capul peste trupul ucenicului sau, a primit si el aceeasi pedeapsa, in acest fel, cei doi martiri sfintind pamantul Dobrogei cu sangele lor.