x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Veteranii

03 Apr 2005   •   00:00

FORMATIILE
Muzica folk romaneasca a fost reprezentata de cateva grupuri sonore. Dintre acestea, cea mai apreciata a fost Pasarea Colibri.

  • de ANCA ALEXE. MIHAI STIRBU

  • Din anul 1992, Pasarea Colibri a ramas sinonim cu folkul romanesc
    Un nume cu rezonanta si trei oameni care cred in continuare ca folkul va dainui: Mircea Baniciu, Marius Batu si Vlady Cnejevici. Pasarea Colibri a luat fiinta aparent din intamplare, in 1992, la Ramnicu Valcea. In cadrul unui concert sustinut in preajma Sarbatorilor de iarna, Mircea Baniciu, Mircea Vintila si Florian Pittis au cantat impreuna la finalul spectacolului. Pentru ca totul a iesit bine, s-au hotarat sa ramana impreuna si sa formeze grupul Pasarea Colibri, cooptandu-l si pe Vlady Cnejevici. In anul 2000, Florian Pittis a renuntat la participarea in spectacole, iar in locul lui a fost cooptat Marius Batu.

    "Folkul era un gen de muzica mai usor de abordat. Era un mod mai placut si mai facil de exprimare si, mai ales, una dintre singurele modalitati de a ajunge pe scena. Inainte de 1989 nu aveam bani pentru sonorizare sau pentru cine stie ce inregistari. Ne era mult mai usor sa luam chitarele in mana si sa incepem sa fredonam niste versuri", ne marturiseste Mircea Baniciu. "Intotdeauna am cantat cu placere folk, atat eu cat si ceilalti membri ai formatiei Pasarea Colibri." In 1995 apare cunoscutul album "In cautarea cuibului pierdut". Povestea continua cu "Ciripituri" in 1997, "Cantece de Bivuac" in 1999, "Inca 2000 de ani" in 2002 si, mai recent, cu "10 ani".

    POESIS. Sfarsitul aniilor ’70. La Casa de Cultura din Constanta, trei tineri - Eugen Baboi, Marius Batu si Dicran Asarian la flaut - pun bazele formatiei Poesis. La inceput au fost sprijiniti de directorul Casei de Cultura, Corneliu Stroe, cel care se ocupa de tot ce insemna muzica si poezie. Numele si l-au ales, pentru ca erau iubitori de poezie, grupul lansand in muzica universul poetic al lui Zaharia Stancu, "Cantec soptit" fiind piesa reprezentativa a formatiei. In ’78 au aparut oficial. Au fost descoperiti de o echipa de la Televiziunea Romana. Ramas in formula de doi, Eugen Baboi si Marius Batu, Poesis intra in ’82 in Cenaclul Flacara. Patru ani mai tarziu, Marius Batu pleaca in Germania, revenind in tara in 1994, an in care grupul isi reia activitatea pentru doi ani.

    Cine sa cante izvorul si floarea / Cand pe planeta domneste teroarea / Cine sa tinda spre noi orizonturi / Cine sa treaca prin marile porturi - ("Ori eu, ori tu, ori el, ori noi" - "Opinia")

    STUDENTII DE LA "OPINIA"
    Grupul "Opinia", renumit pentru slagarul "Ori eu, ori tu, ori el, ori noi", a aparut la Iasi, in urma cu 29 de ani. Bazele acestei echipe au fost puse de chitaristul Valentin Nenici, cel care se va ocupa de muzica si textele grupului, si de Stefan Dinu, chitarist si solist vocal. Lor li s-au alaturat Nelu Hamza, basist, Giurcanas Cornel, solist vocal si vioara, si Uta Marian, percutionist. In primul an au fost acompaniati de o voce feminina in persoana tinerei Margareta Mihailescu. "Opinia" a functionat in cadrul Cenaclului "Moldavia". Locul unde au cantat a fost Casa Studentilor, unde au primit si botezul. "Opinia" a venit ca o manusa pentru ce au vrut ei sa faca: o muzica protestatara la viata sociala pe care o traiau. Textele erau facute de Valentin Nenici, dar cantau si pe versurile lui Esenin si Labis. Activitatea grupului s-a incheiat in momentul in care membrii grupului au absolvit facultatea si au devenit ingineri. Valentin Nenici isi aminteste un moment memorabil: "Paunescu, cand a venit cu «Antena va apartine», facea auditii in Teatrul National si cand ne-a vazut imi amintesc ca si-a indreptat privirea spre directorul teatrului si l-a intrebat: «Unde i-ati tinut, ma, pe astia pana acum? », in sensul admirativ al cuvantului. Dupa ce am cantat prima melodie, care era o varianta muzicala a textului lui Nicolae Labis, ne-a spus sa cantam tot ce stim. Si-am cantat o ora si ceva."

    FLACARA FOLK, PE VINIL

    "Flacara Folk 73" este una dintre formatiile structurate dupa formula doua chitare si un instrument de suflat, la care se adauga vocile. Ion Moraru, Cezar Ionescu si Gil Ionita au facut tot ce au stiut pentru a readuce folkul la un nivelul sau de apreciere. La vremea aceea, multi au considerat ca munca lor e demna de a-si gasi locul pe un vinil. Cu toate acestea, "Flacara Folk 73" nu a ajuns la performantele dorite. Doar doua piese au atins succesul: "Ieri si Azi", compozitie a lui Cezar Ionescu pe versuri de Alecsandri, si "Visarea", muzica si text Gil Ionita.

    IDENTITATE PROPRIE

    Grupul "Canon" reuneste pe albumele lui momente de muzica preclasica, folk si rock, in aranjamente uneori apropiate de ideile muzicii usoare romanesti din anii ’80. Cu toate acestea, grupul "Canon" e si va ramane o formatie care inclina vizibil catre folk. Formula grupului este de sapte instrumentisti: Florin Bilei, Florin Chete, Cristian Coman, Ioan Evu, Mircea Goian, Gratian Ordean si Stefan Tamas. Despre ei, Titus Andrei a scris pe coperta a doua a discului ca "au o identitate sonora proprie, definitorie prin ea insasi, limpede ca versurile lui Blaga".

    "ECOUL", DELICIUL PUBLICULUI

    Lansat de Cenaclul Flacara, grupul "Ecoul" a fost in perioada anilor ’80 una dintre cele mai importante formatii de muzica folk. Magdalena Finna si Sorina Bloj alcatuiau trupa care a incantat ani de-a randul publicul cu celebrele versuri: "Diseara sa nu ma astepti/ Diseara n-am sa vin/ Pentru doua vorbe/ La o cana cu vin...". Grupul "Ecoul" a reusit cu fiecare concert sa ridice in picioare stadioanele.
    ×
    Subiecte în articol: grupul muzica folk editie de colectie