Eroii revolutiei (35)

Briciu Leontin Achim era soldat in termen la Bucuresti. A murit in noaptea de 22 spre 23 decembrie in piata din fata fostului Comitet Central al PCR din Bucuresti. In Raportul Parchetului Militar se afirma ca tanarul a fost ucis prin impuscare in cap, cu un glont tras dintr-un TAB. Mama eroului considera ca Ministerul Apararii Nationale se face vinovat de moartea fiului sau si cere, printr-un proces, despagubiri banesti.

LUPTA. O femeie simpla, de la tara, dupa cum se poate constata si din scrisoarea ei, pe care am redat-o integral mai jos, incearca sa se lupte cu statul roman. Moartea fiului ei pare sa fie considerata una banala si nu a beneficiat de nici un fel de mediatizare. Si daca poate sa treaca neobservata, de ce sa mai primeasca vreun ban?

DECLARATIE. Subsemnata Briciu Eugenia, mama eroului Briciu Achim, decedat in 24 decembrie 1989, declar ca sunt in proces cu MApN Bucuresti. Acest proces a inceput la data de 5.11.2001, avand in vedere ca suntem la data de 06.12.2004, si nici acum nu am primit castig de cauza, mentionand ca nu am prezentat autorul faptei.

In caporalul Briciu Leontin Achim s-a tras din partea armatei. Armata nu recunoaste acest lucru, afirmand ca respectivul era la datorie.

Intrucat in toate procesele de la Timisoara si de la Otopeni, 42 de victime militare, s-au dat despagubiri banesti si avand in vedere ca despagubindu-i pe urmasii acestor victime, beneficiind de Legea nr. 42.

In acest moment, MApN nu recunoaste ca mi-au ucis copilul, prin urmare nu primesc nici o despagubire din partea acestora, viata copilului meu neputand fi platita.

L-am crescut pana la varsta de 21 de ani, acesta s-a prezentat la datorie, nu pentru a fi omorat.

Cer despagubiri in schimbul vietii acestui om.

Militarul a fost trimis in misiune pentru victoria Revolutiei - luptand impotriva unor forte obscure (care, se stie, au actionat in decembrie 1989). Decizia Armatei de a participa la indeplinirea unor misiuni a fost una politica, nu militara - MApN, noiembrie 2004, raspunsul catre Curtea de Apel Timisoara

JEAN-LOUIS CALDERON

A fost un jurnalist ce si-a gasit sfarsitul in centrul Bucurestiului sub senilele unui tanc, in noaptea de 22 spre 23 decembrie. Era angajat al Canalului 5, post de televiziune francez, un reporter incercat in puncte fierbinti de pe mapamond precum Liban, Ciad, Chile, Afganistan si Namibia. Daruirea cu care s-a pus in slujba publicului, riscandu-si de mai multe ori viata, a determinat pe oficialii romani sa faca un demers pentru a-i pastra vie memoria. Astazi, una din strazile capitalei, aflata in apropierea Pietei Universitatii, ii poarta numele.

DEPARTE DE CASA

Un alt cetatean strain decedat in Romania in timpul evenimentelor din decembrie 1989 este Toth Sandor. Avea 44 de ani, era sofer si membru al Forumului Democrat din Ungaria. In primele zile ale Revolutiei, Sandor a venit in Romania cu un convoi de Cruce Rosie, cu ajutoare pentru ranitii din Timisoara. A ajuns si la Arad unde, in noaptea de 22 spre 23 decembrie, a fost impuscat. Moartea lui, ca atatea altele, s-a datorat unei confuzii. Cand a intrat cu camionul pe Podul Decebal, soldatii de la UM Cetate 01380 Arad au crezut ca vor fi atacati de teroristi si au tras in plin. Sandor a fost inmormantat in Ungaria.

ALTI CETATENI STRAINI

In cartea Album al Eroilor - Decembrie 1989 (Ionitoiu Cicerone, Sibiu, 1998, Editura Tribuna) sunt pomeniti si alti cetateni straini care au murit la noi in tara in timpul evenimentelor din decembrie 1989. Huwe Danny, nascut la 1 decembrie 1943, in Belgia, a fost impuscat la Bucuresti in decembrie 1989. Tot de gloante a fost rapus si reporterul englez Parry Ian. Melenciuk Nadejda Stepanova si Boris Mihailovici, cetateni sovietici, au fost ucisi pe 23 decembrie in comuna Bradesti-Dolj, pe drumul de la Timisoara spre Craiova. Italianul Rancati Francesco avea 42 de ani cand a fost impuscat la Brasov. Alt cetatean strain, un iranian, Kayvan Hirrhan, a fost impuscat pe 24 decembrie de un capitan de la UM01470 Focsani, identificat de Parchetul Militar. Hirrhan era student la Facultatea de Medicina din Iasi.

ROMANIA DIN CERURI

• Dor de mama