Numărul persoanelor afectate sunt în creștere la nivel mondial. Infarctul miocardic, cunoscut și sub numele de atac de cord, este printre primele cauze de mortalitate în România și în întreaga lume.
Colesterolul, principala cauză a atacului de cord
Valorile mari ale colesterolului LDL; supranumit și colesterolul rău, este motivul prinvipal care stă la baza atacului de cord. Acesta se poate acumula în artere, unde formează depuneri numite plăci de aterom, care limitează fluxul de sânge, iar dacă se rup apar cheaguri de sânge care blochează artera afectată și produc infarct miocardic.
Momentul din zi în care riscul de atac de cord este ridicat
Cele mai periculoase momente sunt în ultima fază a somnului și dimineața, potrivit profesorului de medicină internă Roberto Manfredini, de la Universitatea din Ferrara, Italia, citat de Time Magazine. Riscul este mai mare și pentru alte urgențe cardiovasculare:
-moartea cardiacă subită;
-ruptura sau anevrismul aortic;
-embolismul pulmonar;
-accidentul vascular cerebral.
Tensiunea arterială și frecvența cardiacă sunt mai scăzute pe timpul nopții. Însă ultima etapă a somnului, somnul REM sau somnul cu mișcări rapide ale ochilor, în care se crede că visăm, reprezintă o perioadă de risc.
Citește și 10 metode eficiente pentru a scăpa de anxietate fără medicamente
„Atunci când visăm, avem o creștere dramatică a activității sistemului nervos autonom, chiar mai mare decât atunci când suntem treji. Probabil că fiecare dintre noi își amintește că se trezește dimineața simțindu-se foarte obosit. Acest lucru se întâmplă deoarece, în acea etapă a viselor, alergăm sau ne confruntăm cu un pericol. Inima ta este în mișcare, deci consumă oxigen. Și, din motive similare cu cele când ești treaz, această activitate este riscantă dacă nu ai un sistem vascular sănătos”, spune dr. Roberto Manfredini.
Spre dimineață, când se apropie trezirea, organismul eliberează cortizol, adrenalină și noradrenalină în circulația sangvină. Acești hormoni ne ajută să ne trezim și să susținem activitatea fizică dar produc și o creștere suplimentară a tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace.
Totodată, trombocitele care formează cheaguri de sânge sunt mai predispuse să adere la pereții arterelor. În plus, activitatea sistemului fibrinolitic, cel care dizolvă cheagurile, este redusă. Apare astfel o tendință mai mare de a forma trombi care pot bloca arterele coronariene.
Pentru o persoană sănătoasă, aceste schimbări nu sunt atât de periculoase dar pentru o persoană cu o placă de aterom într-o arteră coronară, riscul de infarct pe timpul nopții și dimineața este mai mare dacă schimbările se produc simultan și ating un vârf în același timp.
Riscul de a suferi un infarct dimineața, între orele 6.00 și 12.00, este cu aproximativ 40% mai mare. În primele trei ore după trezire, pericolul se menține de trei ori mai mare.
Cum să reduci pericolul de infarct dimineața
Câteva obiceiuri de seară ne pot ajuta să reducem riscul de infarct dimineața. /
1. Cină sănătoasă
Colesterolul se acumulează în timp pe artere dar poate avea efecte imediate asupra sănătății cardiovasculare. Însă o masă de seară grea sau bogată în grăsimi poate pune un stres în plusasupra sistemului cardiovascular, mai ales dacă este recvent. Totodată, poate afecta calitatea somnului, care se asociază cu un risc mai mare de boli cardiovasculare.
Citiți și 13 semne ale unei femei de fier: Cum arată puterea mentală din interior
Alege pentru cină alimente care conțin proteine slabe, fructe, legume și cereale integrale.
2. Exerciții moderate
Activitatea fizică practicată în apropierea orei de culcare nu scade calitatea somnului, susține dr. Michael Daignault, specialist în medicina de urgenţă în Los Angeles, într-un interviu pentru USA Today. Există studii care demonstrează că te ajută să adormi mai ușor și să ai un somn mai profund.
Exercițiile de seară ajută la scăderea tensiunii arteriale și a presiunii asupra arterelor, ceea ce poate reduce riscul de infarct dimineața. De asemenea, pot fi o metodă bună de a reduce din stresul de peste zi prin eliberarea de endorfine, substanțe care induc o stare de bine.
3. Fără stres
Stresul puternic este un factor de risc major pentru infarctul miocardic și alte afecțiuni cardiovasculare. Organismul eliberează hormoni, precum adrenalina și cortizolul care cresc ritmul cardiac.
Crează astfel rutine liniștitoare înainte de culcare. Respirația profundă, yoga sau meditația ajută la reducerea stresului, reglarea tensiunii arteriale și îmbunătățirea calității somnului.
4. Odihnă
Somnul suficient și odihnitor contribuie la reducerea nivelului de cortizol și a altor hormoni de stres, reglarea ritmului cardiac și scăderea tensiunii arteriale. Atenuează inflamația din organism, care este un factor de risc pentru acumularea de grăsimi în artere.
Persoanele care dorm mai puțin de 6 ore pe noapte au un risc cu 20% mai mare de infarct miocardic, arată un studiu publicat în 2019. Stabilește un program de somn constant și creează un mediu relaxant. Dormi într-o cameră întunecată, liniștită, la o temperatură confortabilă.
5. Hidratare
Consumul unei cantități suficiente de apă pe parcursul zilei și seara poate ajuta la menținerea unei circulații optime a sângelui. Apa menține volumul sangvin necesar pentru o circulație adecvată.
Apa insuficientă scade volumul de sânge iar inima trebuie să lucreze mai intens pentru a-l pompa în tot corpul, ceea ce are ca efect creșterea tensiunii arteriale și suprasolicitarea inimii. O hidratare adecvată ajută la menținerea unui echilibru sănătos între sodiu și apa din organism, contribuind la reglarea tensiunii arteriale, potrivit medicool.ro.