Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Risipa alimentară este una dintre cele mai importante probleme ale lumii în care trăim. Se produce foarte mult, dar din păcate se aruncă la fel de multă mâncare, iar dezechilibrele între zonele dezvoltate și cele din lumea săracă sunt extrem de mari. Într-o lume în care 850 milioane de oameni sunt subnutriți (FAO 2012), mai mult de 350 de milioane de tone de alimente bune sunt irosite în fiecare an. Este vorba de aproximativ 10% din cantitatea totală de alimente. Acum, în perioada pandemiei, în care am fost cu toții tentați să cumpărăm mai mult decât avem nevoie, risipa alimentară s-a accentuat.
Uniunea Europeană are planuri concrete de a reduce risipa alimentară, unele dintre ele adoptate și de România, dar care, din păcate, până acum nu au avut un mare succes. Printre metodele aplicate în U.E. se numără eliminarea restricțiilor actuale asupra donațiilor de alimente și eliminarea confuziei între etichetele „data expirării” (best before) și data-limită de consum (use by).
Însă pe lângă ce pot face guvernele, autoritățile locale sau companiile, fiecare dintre noi are datoria de a fi mai responsabil în legătură cu ceea ce consumă și mai ales în legătură cu ceea ce aruncă. Am fost învățați, în ultimele decenii, să golim frigiderul la cel mai mic semn că ceva s-a stricat, să cumpărăm din hipermarketuri orice și oricât, chiar dacă adesea nu avem nevoie. Primele și cele mai simple reguli de urmat sunt două: să nu mergem la cumpărături când ne e foame - e studiat și demonstrat că atunci cumpărăm mai mult și mai multe lucruri de care nu avem deloc nevoie - și să ne facem o listă de achiziții necesare, de care să ne ținem. Odată aduse cumpărăturile acasă, ele vor ține mai mult dacă respectăm câteva reguli.
1. Puneți legumele în sertarul de jos, separat de fructe. Dacă le țineți împreună, legumele se îngălbenesc. De asemenea, ținute împreună cu carnea sau brânza, legumele pot să se contamineze cu diverși germeni. Nici fructele, nici legumele nu trebuie ținute în pungi de plastic. Ca alternativă, legumele pot fi păstrate în borcane cu apă, pe sistemul asemănător florilor din vaze
2. Carnea trebuie pusă pe raftul de jos al frigiderului sau direct în congelator, în pungi de plastic, de preferat reutilizabile. Brânza poate și ea să stea până la două luni în congelator, chiar dacă i se schimbă textura. Odată congelate alimentele își păstrează proprietățile, pentru că este oprită activitatea germenilor. Putem congela și ouăle, dar nu în coajă, laptele, dar trebuie să ținem cont că își mărește volumul, chiar și cartofii pot să stea în congelator, dar e de preferat să îi fierbem înainte pentru 5 minute.
Citește pe Antena3.ro
3. Laptele și ouăle se pun în partea cea mai rece a frigiderului, cât mai departe de ușă, unde temperatura variază. Untul, în schimb, poate sta pe ușa frigiderului, dar trebuie ținut într-un recipient etanș, pentru a nu capta mirosurile celorlalte alimente.
4. Planificați folosirea alimentelor. Cina de astăzi se poate transforma în prânzul de mâine. Dacă am cumpărat prea multă pâine, o putem porționa în pachete mai mici și să o congelăm și pe aceasta. E important să folosim alimentele după decongelare în 24 de ore după ce le scoatem de la îngheț.
5. Refolosiți alimentele. Pâinea uscată poate fi transformată în pizza sau poate fi împrospătată dacă o încălzim în cuptor câteva minute, după ce am îmbibat-o cu apă.
6. Folosiți metoda First In, First Out. Poziționați alimentele în frigider pe baza acestui principiu, astfel încât să nu apuce să se învechească.
7. Nu păstrați în frigider cartofii, ceapa, bananele și roșiile. Chiar dacă pare ciudat, pentru că ne-am obișnuit să le ținem la rece, interiorul lor îngheață adesea și nu mai sunt bune de consumat. Nici mierea nu trebuie să stea la rece. Este un aliment care se conservă natural, în timp ce în frigider cristalizarea zaharului este mult mai rapidă. Usturoiul, la rândul său, poate foarte bine să stea afară, așa cum îl păstrau bunicii noștri. Pepenii galbeni pot fi ținuți în frigider după ce au fost tăiați, nu și înainte, pentru că așa își păstrează conținutul de antioxidanți. Castraveții rămân proaspeți cel mai bine la o temperatură a camerei de 15 grade.
Castraveții sunt foarte sensibili la gazul de maturare etilenă. Prin urmare nu trebuie depozitați în apropierea roșiilor sau a merelor.
8. Fiți atenți la promoțiile alimentare, cel mai bine este să le evităm.
Risipa alimentară în România:
„Aproximativ o treime din toate produsele din România ajung la coşul de gunoi sau sunt irosite inutil, anual. Această cantitate corespunde la circa 2,55 milioane de tone de produse alimentare, ceea ce corespunde încărcăturii a 127.500 de TIR-uri aliniate în coloană din Bucureşti până München.
Absolut fiecare dintre noi irosește singur în gospodărie în medie 353g de hrană pe zi. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată reprezintă o masă completă. La nivelul consumatorilor, un studiu arată că 24% din cantitatea de deşeuri este mâncare gătită, 22%, fructe, 21%, legume, 20%, pâine/produse de panificaţie, 11%, lapte şi produse lactate, 1%, produse din carne şi 1%, alte alimente”.
Sursa: foodwaste.ro
