Căldura degajată de activitate şi transporturi în oraşe modifică pe plan local curenţii de aer şi pot influenţa temperatura în regiuni situate la mii de kilometri, potrivit unui studiu publicat duminică în revista Nature Climate Change, informează Agerpres.
Acest studiu ar putea clarifica o enigmă legată de climat: pentru ce unele regiuni ale emisferei nordice cunosc ierni mai blânde dacât prevăd modelele numerice climatice.
Oraşele generează multă căldură prin transporturi, clădiri şi energia utilizată pentru încălzire şi aer condiţionat.
O echipă de cercetători americani, utilizând modele numerice, a studiat efectele căldurii "pierdute" astfel, care nu afectează doar locuitorii oraşelor.
Această căldură ajunge, de fapt, în curenţii de aer, numiţi "jet-streams", şi le creşte debitul. Curenţii pot astfel să transporte această căldură spre regiuni foarte îndepărtate şi să le crească temperatura cu până la 1 grad C, potrivit acestor cercetători de la universităţile din California, San Diego, Florida şi de la Centrul Naţional al Cercetării Atmosferice (NCAR).
Modelele lor arată astfel o încălzire suplimentară toamna şi iarna în mari părţi din nordul Canadei, Alaska şi în nordul Chinei. În Europa, în schimb, modificarea curenţilor atmosferici ar avea efectul răcirii locale în unele regiuni, mai ales toamna.
Efectul oraşelor asupra temperaturilor globale ar rămâne, totuşi, neglijabil, producând o reîncălzire medie de doar 0,01 grade C la scară planetară.