Managementul CNAS are un rol decisiv

Îşi împarte activitatea între Clinica de Chirurgie şi Transplant Hepatic Fundeni şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Şi reuşeşte să le managerieze eficient într-o perioadă în care criza este evidentă.

Jurnalul naţional: La nivel personal, ce reprezintă pentru dumneavoastră funcţia de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS)?

Irinel Popescu: La nivel personal, funcţia de preşedinte al CNAS vine ca o provocare care se adaugă celorlalte obligaţii profesionale. Este adevărat că această funcţie vine după o experienţă de patru ani în Parlament, după un mandat de secretar de stat în Ministerul Sănătăţii de un an şi jumătate, după o experienţă relativ îndelungată în administraţia din sănătate. Funcţia de preşedinte al CNAS vine cu provocări specifice într-o perioadă, din păcate, deloc favorabilă, într-o perioadă de criză. Totuşi, îmi păstrez funcţia didactică la UMF "Carol Davila" Bucureşti, în virtutea căreia desfăşor o activitate operatorie necesară procesului didactic, legată de transplant şi de chirurgia hepato-bilio-pancreatică. Dar un mare volum de muncă este dedicat activităţii la CNAS.

Ce le răspundeţi, domnule profesor, pacienţilor care vor să se opereze la Clinica de Chirurgie şi Transplant Hepatic Fundeni?

Sunt în fiecare dimineaţă, începând de la ora 7:00, la Clinica de Chirurgie şi Transplant Hepatic Fundeni şi continuu să operez. Efectuez, săptămânal, 10-12 intervenţii chirurgicale hepato-bilio-pancreatice. Şi tot la Fundeni îmi continuu activitatea didactică. Astfel, la  Centrul naţional de pregătire în chirurgia hepato-bilio-pancreatică Fundeni am 16 cursanţi. Pentru că în medicină, după şase ani de facultate, cinci ani de rezidenţiat în chirurgie generală, este necesară o supraspecializare pentru a face excludere vasculară totală, ecografie intraoperatorie, rezecţii extinse, rezecţii inseriate, transplant. După specializarea în chirurgia generală se face supraspecilizare în chirurgia hepato-bilio-pancreatică, supraspecializare recunoscută în Europa.

Reformă netrâmbiţată

Aţi amintit de transplant. Comparativ cu 2008, în acest an, câte transplanturi hepatice v-aţi propus?

Comparativ cu anul trecut, când am efectuat 48 de transplanturi hepatice, în 2009 ne-am propus 50. Până acum, de la începutul anului, au fost efectuate doar 8, iar numărul donatorilor este în scădere, aşa că este posibil să nu atingem cifra de 50. Transplantul depinde de donatori. Aşteptăm bugetul alocat pentru acest an. Dar factorul nostru limitativ este numărul mic de donatori. De altfel, angajamentul nostru ferm este a nu pierde nici un donator şi nici un organ disponibil. Iar în condiţiile lipsei de donatori, să extindem transplantul de la donator viu.

Domnule profesor, aşa cum aţi spus, funcţia de preşedinte CNAS vine într-o perioadă de criză. Ce strategie managerială aveţi, astfel fel încât să depăşiţi criza?

Din punct de vedere al problemelor acestui an, în condiţii de criză, cu atât mai mult managementul la nivelul CNAS are un rol decisiv. Aş sublinia necesitatea de a fi foarte atenţi cu procesul de colectare a fondurilor. Am constatat că există deja multe datorii acumulate. Sunt bani pe care alte instituţii le datorează CNAS. Se ştie că CNAS nu colectează direct aceste fonduri, ci prin ANAF. Aceste datorii fac parte din zona economiei paralizate, pentru că deja spitalele şi farmaciile au început să aibă datorii. Iar în mecanismul acesta de acumulare de datorii la furnizori de servicii, la distribuitori şi la importatori de medicamente, există riscul blocării sistemului de sănătate. Motiv pentru care CNAS face totul ca nimeni să nu se sustragă de la plata obligaţiilor către CNAS, astfel încât să respectăm cifrele pe care ni le-am propus pentru 2009.

Dar trebuie să subliniez că, în managementul sistemului de sănătate, rolul central revine Ministerului Sănătăţii, care fixează strategia şi priorităţile. CNAS, ca finanţator, se încadrează în acest sistem, încercând să răspundă comandamentelor Ministerului Sănătăţii.

Se înregistrează deja o scădere a fondurilor colectate?

Deocamdată, nu. Dar aşteptăm cu emoţie lunile următoare, pentru că mecanismul prin care pot scădea fondurile colectate este creşterea şomajului. Or, deocamdată nu a fost atins vârful crizei.

Şi în aceste condiţii, mai putem vorbi despre reformă în sistemul medical?

În mod paradoxal, în acest an, pe fondul crizei economice actuale, care impune o gestiune mai precisă a fondurilor este foarte probabil ca o astfel de reformă chiar să aibă efectiv loc. Dar fără să se trâmbiţeze ca în alţi ani despre reforma în sistemul sanitar. Evident, cheltuielile pentru sănătate trebuie ţinute în frâu şi, până la urmă, aşa cum s-a procedat cu preţul la medicamente, care a fost stabilit pe noi baze, se poate face o politică de sănătate care să nu încarce excesiv nici bugetul de stat, nici bugetul fiecărui om.

Coplată şi vouchere

Ce soluţii există pentru pacienţii cu afecţiuni severe, dar cu venituri mici, care nu-şi permit accesul la metode medicale sofisticate, dar costisitoare?

În prezent se lucrează la pachetul bazal de servicii medicale de care beneficiază toţi asiguraţii. Dar trebuie să acceptăm că, indiferent de criză, metodele de investigaţie şi de tratament sunt din ce în ce mai sofisticate, mai eficiente, dar mai scumpe. Şi trebuie să ne raportăm la costurile reale ale sănătăţii, mai ales în privinţa accesului la noi tratamente, care sunt mai mari comparativ cu costurile cu care ne-am obişnuit până acum. Pentru a acoperi costurile suplimentare legate de noile tipuri de investigaţii, de tratamente cu noi molecule şi alte procedee scumpe este necesară introducerea sistemului de coplată individual.
Pacienţii ştiu că există aceste metode şi, evident, vor să aibă acces la ele. Ceea ce este normal. Există un singur răspuns la această problemă, aparent insurmontabilă: introducerea asigurărilor suplimentare şi chiar a unui sistem de co-plată.

Dar ce vor face pacienţii care nu-şi pot permite coplata?

Chiar în aceste condiţii, categoriile nefavorizate nu vor fi private de aceste posibilităţi. Li se vor oferi vouchere cu care vor acoperi diferenţele de costuri, astfel încât să poată beneficia de tratamentele, investigaţiile şi medicaţia de care au nevoie.

"Funcţia de preşedinte al CNAS vine cu provocări specifice într-o perioadă, din păcate, deloc favorabilă, într-o perioadă de criză"

"Aş sublinia necesitatea de a fi foarte atenţi cu procesul de colectare a fondurilor. Am constatat că există deja multe datorii acumulate. Sunt bani pe care alte insitituţii le datorează CNAS"

"Pentru a acoperi costurile suplimentare legate de noile tipuri de investigatii, de tratamente cu noi molecule şi alte procedee scumpe este necesară introducerea sistemului de coplată individual"

Prof. dr Irinel Popescu