Pancreasul numit pustnic

Umblă vorba printre oameni că una dintre cele mai ti­că­loa­se forme de cancer este cancerul la pancreas. Răpune oameni cât muntele şi iată două exemple recente de oa­meni cunoscuţi care au fost învinşi definitiv de cancerul de pancreas: Luciano Pavarotti şi senatorul profesor de Drept Antonie Iorgovan.

Şi, într-adevăr, lumea a auzit co­rect cum că boala cancerul de pancreas este foarte bruta­lă, fiindcă în lume rata de supravieţuire la cinci ani este doar de 4%, iar în primul an al îmbolnăvirii mor 20%-25%. Explică cancerul de pancreas prof. dr. Mircea Beuran, şe­ful Clinicii de chirurgie generală de la Spitalul de Urgenţă Floreasca. Pancreasul, organ de numai 12-14 cm, este de ma­­re spectaculo­zitate. El are două misiuni foarte importante: produce enzi­me pentru digestie, unindu-şi astfel eforturile cu ficatul ce produce secreţii biliare pentru di­ge­rarea alimentelor. Dar pancreasul produce şi insulină, care ţine în frâu glucoza din sânge. Când cancerul de pancreas atacă partea din faţă a organului, şi anume capul pancreasului şi prima parte a corpului pancreatic sunt afectate regiunile care fabrică enzime pentru digestie. Când cancerul loveşte în jumătatea dinspre coadă a pancreasului sunt lezate insulele pancreatice ce produc in­su­li­na. Pancreasul e cel mai profund organ. Cel mai adânc ascuns în organism, în spatele stomacului. Tocmai de ace­ea pancreasul este denumit pustnicul, fiindcă este singuratic.

Care sunt semnele ce anunţă că s-ar putea să se fi instalat un cancer de pancreas? Durerea nu apare imediat, ci dure­rea apare când tumora a crescut şi se îndreaptă spre fi­le­te­le nervoase şi spre vasele de sânge. Deci, durerea apare într-o fază avansată. Primul semn al posibilităţii de a fi apărut cancerul de pancreas este o scădere în greutate de 7-10 kg fără ca omul să fi făcut vreo cură. Apoi, scau­ne­le bănuitului de cancer de pancreas sunt grăsoase, ca o pastă mai groasă aderentă de wc, însă culoarea scaunului nu s-a schimbat.